Previzibil, Comisia Europeană a cerut României să renunțe la sistemul de plată defalcată a TVA, printr-o scrisoare care reprezintă prima atenționare înainte de deschiderea efectivă a unei proceduri de infringement.
În ciuda atenționărilor venite din partea specialiștilor în fiscalitate și a mediului de afaceri, autoritățile române au adoptat acest sistem. Mecanismul se dovedește, așa cum specialiștii au anticipat, nu doar contrar directivei europene de TVA care guvernează reglementarea acestei taxe în toate statele membre, ci și o povară administrativă pentru companii. Ambele motive principale care arătau clar că o eventuală implementare nu este benefică și nici legală nu au fost luate în considerare de autorități. Sub pretextul luptei contra evaziunii fiscale și a fraudei la TVA, au fost prezentate diverse scenarii de îmbunătățire a colectării datorită split TVA, fără ca ele să fie bazate pe un studiu de impact real.
Din păcate, efectele măsurii se încadrează într-o categorie amplă de experimente nefericite care au fost făcute în ultimii ani pe contribuabilii români în scopul declarat al reducerii evaziunii. Mai exact, efecte zero pentru evazioniști, dar costisitoare și birocratice pentru cei de bună credință.
Amintesc aici, spre exemplu, de registrul operatorilor intracomunitari. Sau de sistemul obligatoriu de TVA la încasare pentru persoanele juridice cu cifra de afaceri sub un anumit plafon, precum și pentru cele care se înregistrau în scopuri de TVA începând cu acel an. Și, desigur, apogeul experimentelor: faimosul formular 088.
Toate aceste măsuri și-au dat sfârșitul mai devreme sau mai târziu, fiind contrare normelor comunitare de TVA, împovărătoare pentru contribaubili și fără impact asupra fenomenului evaziunii.
Și în acest an, în studiul Comsiei Europene privind gap-ul de TVA – diferența dintre suma efectiv încasată din TVA la buget și cea care ar trebui potențial să fie încasată – România este tot lanterna roșie a clasamentului.
În același timp, în afară de considerentele de ordin legal, mediul de afaceri a arătat că acest mecanism afectează negativ fluxul de numerar al companiilor. Un studiu realizat de Deloitte pentru Comisia Europeană, “Analiza impactului mecanismului de plată defalcată a TVA ca metodă alternativă de colectare a TVA”, constata că aplicarea mecanismului duce la creșterea semnificativă a costurilor pentru companii și autorități, costuri care ajung mai mari decât surplusul din colectarea ameliorată a TVA.
Chiar dacă plata defalcată a fost aplicată de circa 20.000 de companii, nu doar acestea au suportat costuri de administrare, ci foarte multe societăți care au fost nevoite să își verifice partenerii pentru a se asigura că efectuează corect plățile. Cine le va compensa pierderile?!
În concluzie, colaborarea dintre legiutori și mediul privat este cheia pentru a ajunge la reglementări echilibrate cu avantaje pentru ambele părți. Sunt absolut necesare măsuri de combatere a evaziunii fiscale pe termen lung, cum ar fi informatizarea administrației, facturarea electronica, conectarea caselor de marcat la serverul administrației fiscale. Ar fi de așteptat ca în viitor să existe un dialog consistent fără presiuni inutile asupra acelorași contribuabili buni platnici și instabilitate fiscală.
Vlad Boeriu este partener în cadrul departamentului Taxe Indirecte, Deloitte România
