Nici că putea fi un moment mai puțin nimerit de prelungire a stării de alertă de către autorități decât cel în care populația divorțează decisiv de povestea promovată la nivel oficial și de motoare ale propagandei turate la maximum cu privire la noul coronavirus. Dacă pragul de acceptabilitate a restricțiilor introduse fusese lovit de mai mult timp sau îndoiala cu privire la statistica deceselor devenise precumpănitoare, acum întreaga narațiune se prăbușește în rândul unor categorii suficient de largi ale cetățenilor de unde să precipite schimbarea percepției în ansamblul întregii societăți.
Un interviu cu un medic din Iași care contestă povestea oficială privind COVID-19 s-a întins ca focul în miriște pe internet și în rețelele de socializare, unde a adunat deja aproximativ 2,5 milioane de vizualizări, semn al receptivității unui public nemulțumit de date neconcludente și măsuri contradictorii promovate la nivel guvernamental. Recircularea și repostarea intensă a acestui film denotă că agresiunea a fost prea ridicată la nivel social pentru ca oamenii să treacă cu vederea peste circumstanțele declarării stărilor de urgență și de alertă sau să nu caute explicații pentru ce s-a întâmplat cu viețile lor în ultimele luni de zile.
Pur și simplu nu există datele empirice convingătoare pentru ca românii să considere că soluțiile de combatere a epidemiei – dovedit vătămătoare pentru economie, amnsamblul social și viețile de familie în micro – au fost vreodată bine adecvate. De aici și suspiciunea în creștere față de persistența autorităților în promovarea lor și politica relaxărilor cu țârâita.
Este tabloul în care, la sfârșitul săptămânii trecute, ajunge în peisajul opiniei publice mesajul doctorului Răzvan Constantinescu, medic gastroenterolog la Spitalul județean „Sfântul Spiridon” din Iași, care contestă măsurile de răspuns sociale și medicale ale autorităților, dar și asumările în ansamblu despre coronavirus care au stat la baza respectivelor decizii. Gradul de penetrare mediatică a poziției sale în numai câteva zile arată că exista deja o îndoială majoră la nivelul populației care era pregătită pentru ascultarea unor explicații mai articulate pentru ceva ce doar adulmecau din realitate că nu ar fi conform cu tezele oficiale.
Interviul postat pe portalul YouTube a strâns aproape 250.000 de vizualizări numai peste weekend, cărora li se adăugau vizionările de pe Facebook. Diseminarea este cu atât mai notabilă cu cât acesta a fost publicat pe canalul total periferic al unui vlogger care până de curând abia aduna numai câteva sute de vizionări pentru clipurile sale și care pur și simplu și-a dublat numărul de abonați urmare a intervenției medicului.
„Combat vehement această mascaradă care se se întâmplă și care nu are nicio legătură cu medicina”, este afirmația fără echivoc a doctorului Constantinescu dintr-un interviu de peste 2 ore, în care contestările nu sunt cu jumătate de măsură. Cât de contagios este virusul, care este pericolul epidemiologic, de ce carantinăm oamenii sănătoși, ce înseamnă un "asimptomatic", cât de corecte sunt statisticile cu privire la decese și nu cumva reprezintă fals în acte publice, cum a afectat bulversarea sistemului medical serviciile de sănătate pentru terțe afecțiuni, până unde te poți întinde din punct de vedere etic asupra actului medical fără consimțământul pacientului sunt toate probleme abordate fără menajamente în interviu.
Luni de dimineața, portalul YouTube elimină clipul pe motiv că nu respectă standardele comunității, o decizie ciudată pentru că tonul a fost moderat, nimic strident nu a fost rostit, iar apelul a fost făcut la ce era considerat standard în medicină, elemente mainstream sub aspect științific de la care, însă, autoritățile au deviat masiv în lunile stării de urgență.
Urmăritorii intră într-o febră a repostărilor, ceea ce arată o determinare în rândul unor persoane active din societate de a căuta alternative la versiunea oficială. De altfel, cea mai vizionată dintre repostări a depășit 130.000 de vizionări în alte 3-4 zile. La acestea se adaugă versiunile puse pe Facebook și care nu au fost nicicând îndepărtate. Doctorul Constantinescu a strâns 150.000 de vizualizări la postarea sa a filmului, realizatorul interviului, antreprenorul Pompiliu Diplan, a adunat peste 330.000 de vizionări, iar platforma Adevăr pentru Viață (Truth For Life”) a adunat pentru același film 1,6 milioane vizualizări.
În total, interviul cu doctorul Constantinescu de la Iași a strâns aproximativ 2,5 milioane de vizionări în doar câteva zile numai pe postările principale, fără a mai adăuga cele secundare, rezultate din zecile de mii de distribuiri de pe Facebook. Este imens. Un grad de penetrare foarte mare în societate, care arată nivelul de îndoială deja existent față de narațiunea oficială.
După cum pe bursă sau în piețe particulare prețul se face în marjă, din activarea acelor investitori sub stres, a celor cu disponibilități bănești care vor să facă o mutare sau a celor sub imperiul unor elemente constrângătoare, la fel, sentimentul public este masiv influențat exact de cei afectați, de persoanele active, de cei care sunt influenți în societate. Un nivel (foarte) extins al acestei mase critice ar fi de 4,5 milioane de români, ceea ce sugerează că deja peste jumătate din acest nucleu este în căutarea unor terțe explicații la cauzele paralizării vieții economico-sociale.
Dacă ne uităm la gradul de aprobare de 20 la 1 și la avalanșa de respostări și distribuiri pe Facebook putem marca acest interviu ca punctul de inflexiune din care opinia publică se schimbă. Nu este vorba numai despre respingerea politicii „#Stai acasă!”, ceea ce deja se întâmplase, ci chiar de contrazicerea narațiunii principale promovate și tot ce a însemnat valul mediatic despre noul coronavirus.
Țările dezvoltate sunt în diverși pași de întoarcere la normalitate sub aceeași presiune din partea publicului care consideră că nu are dovezile empirice pentru continuarea restricțiilor drastice. Fiecare dintre acestea a avut un punct de inflexiune de la care populația s-a schimbat decisiv.
În SUA, un astfel de moment a fost clipul cu peste 8,5 milioane de vizualizări numai în originalul de pe Twitter al lui Dave Portnoy, fondatorul publicației de sport și cultură pop Barstool Sports. „Mai bine mor de coronavirus decât să o iau de la capăt cu afacerea după o muncă de 20 de ani!”, este răbufnirea cu impact mediatic ce a determinat replierea autorităților medicale federale după ce cea mai cunoscută voce a acestora, Anthony Fauci, afirmase că restricțiile trebuie prelungite până la găsirea unui remediu. „Nu poți sta închis la nesfârșit!”, exclama Portnoy. „Imaginați-vă muncind 1 an, 5 ani, 10 ani, 2 decenii, trăgând cu dinții pentru construirea afacerii. Au afaceri pentru care au muncit o viață ca să aibă de mâncare pe masă și să-și creeze o viață fericită. Acum trebuie pur și simplu să dea faliment?!”
În România, interviul cu doctorul Constantinescu pare a fi echivalentul tiradei lui Portnoy, o despărțire decisivă a unei mase critice a populației de ceea ce medicul denunță a fi „o psihoză în masă întreținută și amplificată cu bună știință de media”.
Un investitor experimentat pe bursa românească, Sever Lupu, declara pentru Profit.ro, încă de la începutul introducerii politicii „#Stai acasă!”, că speranțele sale de redresare nu erau legate de stimulii introduși la nivel guvernamental, ci de intensificarea vocilor care să conteste cura socială prescrisă în contextul epidemiei. Cu experiență inclusiv de manager de risc la o multinațională, acesta avertiza că o canalizare a resurselor exclusiv într-o direcție este riscantă și oferea parabola unui avion în care toți pasagerii sunt mutați în spate, ceea ce ar provoca prăbușirea aeronavei. „Și în plan umanitar există riscul să faci mai mult rău decât bine”, mai avertiza investitorul, invocând pericolul inducerii de fragilitate inclusiv la nivel medical cu afectarea bolnavilor de terțe boli care au nevoie de tratamente și intervenții.
Acum, această realitate este vădită și chiar argumentul sănătății se dezintegrează după ce sistemele public și privat și-au alungat la propriu pacienții, cu prăbușiri și de 80% a numărului de servicii medicale prestate. „Nu făceau nimic!”, exclamă Monica Pop, medic la Spitalul de Urgențe Oftalmologice din București, cu privire la personalul medical din așezămintele medicale. Cam rarefiată prima linie a frontului!
Argumentele sunt acum minime că noul coronavirus – descris ca o „biată gripă” în aceste zile de profesorul Ioan Cordoș, medic specializat în chirurgie toracică de la spitalul „Marius Nasta” – reprezintă un așa pericol încât să justifice (auto)distrugerea economiei, îngroparea de business-uri uneori cu o vechime de zeci de ani, șocuri majore la nivel social și neglijarea în sistemul medical a unor terțe afecțiuni și boli uneori cu rate de mortalitate dovedit mai mari decât COVID-19.
Populația care a arătat o remarcabilă disciplină și conformare la deciziile autorităților pe perioada stărilor de urgență părăsește treptat narațiunea oficială, pe măsură ce știrile externe o infirmă, datele științifice sociologice și medicale care să o susțină lipsesc, iar incongruența deciziilor autorităților este ea însăși generoatoare de confuzie.
Pe scurt, opinia publică basculează decisiv. Solicitarea pentru reintrare în normalitate excede orice înseamnă argumentații bălmăjite ale apostolilor ortodoxiei COVIDULUI. În aceeași ordine de idei, mult-invocatul „val 2” ar fi foarte greu de „vândut” de către autorități. Pe de o parte gradul de conformare s-ar reduce drastic, iar pe de altă parte o înaintare în decizii asemănătoare cu cele din primăvară ar fi una surdă – desprinsă din ceaușism – în care narațiunea oficială este promovată de autorități și purtată de propagandă, dar mai nimeni nu crede în ea.
Persistența în restricții și întârzierea trecerii către normalitate nu ar face decât să adauge la numărul scepticilor și să iște întrebări suplimentare de la cei care până acum s-au complăcut într-o primire pasivă a mesajului guvernamental. Cele 2,5 milioane de vizionări ale interviului cu doctorul Constantinescu, repostările în lanț și zecile de mii de distribuiri arată că acolo este o masă critică ce să schimbe opinia publică. Finalmente, nu știm dacă vom îngropa clinic noul coronavirus, dar versiunea mediatică a acestuia din primăvară trebuie abandonată cu totul. Mortua est.
