Impozitul pe construcții speciale - cunoscut popular sub termenul „taxa pe stâlp” - aduce o gravă amenințare dezvoltării și creșterii economice naționale. Dincolo de faptul că nu este o măsură fiscală eficientă și nu rezolvă problemele structurale ale bugetului, experții arată că impozitul pe construcții speciale are un efect marginal asupra veniturilor statului și aduce un impact negativ semnificativ asupra economiei. De ce spun asta?
Pentru că România are nevoie de dezvoltare economică, iar aceasta nu se poate obține decât cu investiții majore. Statul trebuie să încurajeze realizarea de investiții. Dar impozitul pe construcții speciale este o taxare a investițiilor, este o povară fiscală care va descuraja semnificativ investițiile în multe domenii economice și mai ales în sectoare strategice, de interes național, unde va reduce locurile de muncă și va aduce incertitudini cu privire la prețurile finale suportate de consumatori și unde poate afecta competitivitatea economică a țării.
De altfel, Federația Patronală a Energiei (FPE) atrage atenția asupra faptului că „taxa pe stâlp” nu este o soluție viabilă nici pentru pentru consolidarea fiscală și sustenabilitatea bugetară și nici pentru derularea proiectelor curente sau viitoare de investiții. Într-un context economic deja marcat de instabilitate și lipsă de predictibilitate, acest nou impozit va afecta semnificativ contribuabilii care au investit sume considerabile și pe termen lung, dat fiind faptul că impozitul este direct proporțional cu valoarea investițiilor efectuate.
Prin impunerea ei, taxa va penaliza investiții deja făcute în perioade anterioare, în care acest cost nu a putut fi identificat și luat în considerare în procesul decizional. Prin urmare, atunci când condițiile de piață o vor permite, recuperarea acestui cost nu se va putea face decât pe seama creșterii prețurilor și tarifelor utilizate de agenții economici. Vom avea așadar, din cauza unei decizii guvernamentale, un efect negativ asupra consumului populației și un factor suplimentar de creștere a inflației.
În cazurile în care costul cu acest impozit nu va putea fi transferat în prețul final (ex: OUG 27/2022 prevede prețuri plafonate la energia electrică și gazele naturale, care nu permit transferul impozitului către clienți), din cauza specificului pieței, acesta va afecta negativ disponibilitățile financiare care ar fi putut fi utilizate în dezvoltarea de proiecte care să susțină dezvoltarea sistemului energetic românesc sau tranziția la o economie verde în care energia joacă un rol extrem de important.
Prin supra-împovărare fiscală, statul nu face altceva decât să pună în pericol chiar securitatea energetică națională; companii cu rol major în piață pot lua decizia de a părăsi România din cauza unor măsuri imprevizibile care fac imposibilă planificarea activității pe termen lung. Dacă acest nou impozit va determina ca anumite investiții să devină nerentabile, se va renunța la aceste investiții sau chiar se va proceda la închiderea unor companii, fapt ce va avea consecințe grave și asupra nivelului șomajului și a vieții economice în general în România.
E de înțeles nevoia statului de a face eforturi de diminuare a deficitului bugetar aflat la cote alarmante, dar metodele pompieristice de salvare a bugetului public nu pot avea și nu trebuie să aibă caracter permanent. Sectorul energetic a solicitat limitarea în timp a aplicării impozitului de construcții speciale, dar așa cum este proiectul lansat în transparență, se presupune ca aceasta taxă să devină una permanentă. Ceea ce ar însemna o penalizare permanentă a proiectelor de investiții, fără să se aducă beneficii semnificative bugetului statului.
Și la prima sa aplicare (2014-2016), „taxa pe stâlp” a adus mai multe neajunsuri decât beneficii: a generat ceva încasări suplimentare, dar acestea au fost marginale față de veniturile totale; a generat perturbări serioase în industrie și a blocat sectoare vitale într-un context geo-politic și economic nefavorabil, a întârziat sau chiar anulat investiții noi, ce ar fi putut aduce venituri consistente pe termen lung.
Pe scurt, „taxa pe stâlp” va corecta foarte puțin și insuficient deficitul bugetar, nereprezentând o soluție viabilă și coerentă pentru rezolvarea problemelor bugetare, dar aducând un stres suplimentar și inutil mediului de afaceri care este și așa amenințat de un grad mare de instabilitate și incertitudine.
Daniel Apostol este Director General Federația Patronală a Energiei.
