Acel obiect sacru, de 1,44 MB, pe care încăpeau balanțe, jurnale, declarații și cel puțin două generații de nervi comprimați. Până nu ai stat cu sufletul la gură în timp ce se copia Declarația 300 pe dischetă și calculatorul fluiera ca o locomotivă veche în gara de la Râmnicu Sărat, nu poți spune că ai trăit începuturile profesiei.
De atunci și până azi, contabilitatea a evoluat dramatic: am trecut de la dischetă, la CD, la stick, la cloud, la SAF-T și, în ritmul acesta, următoarea etapă logică este telepatia fiscală. Iar în timp ce tehnologia ne împinge înainte, din cealaltă direcție se aud vocile înflăcărate ale apostolilor apocalipsei — cei convinși că finalul e aproape și că ANAF deja indexează păcatele pe blockchain.
Apostolii aceștia predică despre moartea contabililor până în trimestrul III, TVA 67% și taxa pe aerul respirat în sediu social, inteligența artificială care va face balanțe singură, în somn și multe alte fantasmagorii. Dacă doar ar predica, ar fi minunat. Dar se mai și pricep, pe deasupra.
Cine sunt ei? Simplu: nu sunt contabili, nu au făcut o balanță, nu au depus o declarație și nu au reconciliat un cont 401 în viața lor. Ei cred că IFRS e un festival și Bilanț o stațiune în Grecia …dar știu EXACT cum trebuie să funcționeze contabilitatea. Mai mult decât atât: vin cu afirmații monumentale spuse pe un ton grav: „Dacă aș fi contabil, aș face mult mai simplu.”, „Softul vă înlocuiește.” „Eu am prieteni la ANAF, știu cum merge.”, „În Vest e altfel!”
Partea cea mai amuzantă? Vor să educe contabilii. Cavalerii Apocalipsei nu anunță sfârșitul contabilității. Ei anunță doar explozia nivelului de amuzament al profesiei. Pentru că adevărul crud, rece și perfect reconciliabil este acesta: contabilitatea nu are nevoie să fie apărată de contabili. Are nevoie doar ca restul lumii să nu mai „explice” ce nu pricepe.
În ultima perioadă văd din ce în ce mai mulți pricepuți explicând contabililor cum să își conducă firma, cum să stabilească prețurile, cum să își extindă gama de servicii, cum să creeze echipe de contabili sau cum să îmbrățișeze tehnologia. Evident, în cea mai mare parte a lor, aceștia au un interes pecuniar direct, căci doar se pricep, nu? Zilele trecute mi-a apărut o reclamă la o platformă de matchmaking între contabili și antreprenori, unde un “priceput” spunea : “Nu plătiți pentru servicii contabile mai mult decât trebuie!”. Dar cât trebuie, prietene? Încercați să puneți textul ăsta inept în altă industrie prestatoare de servicii. Cum ar suna: “Nu plătiți pentru o operație pe creier mai mult decât trebuie”? Doamne ferește!
Și oricât de tare ar bate toba apocalipsei pe Facebook, LinkedIn și la colț de birou, există o regulă eternă: nicio profeție nu se validează până nu o verifică contabilul. Iar contabilii verifică tot.
Între cele două tabere — pionierii digitalizării și profeții prăpădului — se află contabilul real, acela care știe că:
- antreprenorul aduce hârtiile în plicul de la farmacie,
- nu există „cheltuială mică”, doar „nedeductibilă”,
- yachtul, piscina și Botoxul nu sunt „pe firmă”,
- iar exercițiul financiar se închide doar când așa spune contabilul, nu când vrea Universul.
De fapt, suntem într-o etapă fascinantă: al doilea descălecat al contabilității, cel al transformării profesiei în parteneriat, analiză, strategie și tehnologie — fără să-și piardă esența: sarcasmul, realismul și eterna întrebare „Unde e factura?”.
Dar, adevărata surpriză abia acum vine: ANAF, digitalizat, începe să identifice contabilii slabi. Și îi identifică rapid cu declarații depuse greșit, rulaje imposibile, TVA-uri metafizice, firme cu zero angajați și 14 administratori, cumpărături (nu cumpărări) pe firmă și multe altele. Și partea cea mai frumoasă? ANAF va continua, pentru că odată ce apeși “search”, nu te mai întorci la biblioraft.
Au trecut vremurile când o prostie făcută de contabil fie nu era descoperită niciodată, fie era descoperită întâmplător, deoarece controalele de la ANAF veneau foarte rar sau niciodată. Acum sistemele implementate sau cele ce vor fi implementate vor transmite automat un document care va genera din ce în ce mai multă nervozitate în rândul contabililor slabi sau antreprenorilor “descurcăreți” numit “Notificare de conformare voluntară”, la care trebuie să răspunzi, fără a avea posibilitatea să mai mergi cu o pungă de cafea la doamna de la ghișeu.
Așa că profeții pot spune ce vor pe scenă, la microfon, pe LinkedIn și pe TikTok, dar realitatea e simplă și delicioasă: digitalizarea nu lovește contabilitatea. Digitalizarea lovește doar contabilitatea slabă. Restul? Înflorește. Devine Premium. Devine Strategie. Devine indispensabilă.
Marcel Vulpoi este Conferențiar Universitar Doctor la Academia de Studii Economice (ASE) și General Manager al companiei de consultanță Vulpoi&Toader Management (VTM)
