Legea care reglementează regimul exploatărilor petroliere din perimetrele Mării Negre, așa cum a fost ea adoptată de către Parlament zilele trecute, aduce o serie de modificări defavorabile investitorilor. În schimb rezolvă unul dintre cele mai controversate aspecte, cel al stabilității și predictibilității cadrului fiscal.
Ca să putem înțelege ce s-a întâmplat săptămâna trecută în Parlament, să ne amintim cât de sinuos a fost drumul acestui act normativ. După ce a apărut, din scurt, pe agenda Senatului, care a adoptat-o rapid, în forma aprobată de Guvern în februarie, Legea a apărut și pe agenda Camerei Deputaților, care a amânat votul până la sesiunea extraordinară, punând în tensiune concesionarii care au nevoie să știe pe ce se bazează din punct de vedere legislativ și fiscal înainte de a anunța demararea lucrărilor.
Adoptată în iulie, Legea Offshore a fost trimisă înapoi Parlamentului în august de către Președintele Klaus Iohannis, care a cerut Parlamentului să reexamineze Legea din perspectiva stabilității și predictibilității ei. În urma unor vii discuții și a mai multor amânări, Camera Deputaților a adoptat într-un final în ședința din 23 octombrie 2018 Legea Offshore ce cuprinde o serie de modificări importante comparativ cu varianta trimisă inițial spre promulgare.
Până atunci, să vedem care sunt amendamentele cele mai importante aduse de Parlament și care este impactul lor asupra investițiilor din Marea Neagră.
Surprize - surprize pentru investitori
Procentele de calcul al impozitului pe veniturile suplimentare offshore au suferit majorări semnificative. Procentul maxim (aplicabil în cazul practicării unor prețuri de vânzare a gazelor naturale mai mari de 190 lei/MWh) a crescut la 70% din veniturile suplimentare, comparativ cu 50% cât era în prima varianta a legii.
La pachet cu aceste majorări, deputații mai aduc investitorilor o surpriză din același registru - deducerea investițiilor. În varianta trimisă inițial spre promulgare, deducerea investițiilor din segmentul upstream la calculul impozitului pe venitul suplimentar offshore era limitată la 60% din totalul veniturilor suplimentare. Deducerea se calcula și aplica lunar, considerând doar valoarea investițiilor realizate în luna în care s-a efectuat efectiv vânzarea gazelor naturale.
În urma reexaminării, Parlamentul s-a hotărât să acorde deducere atât pentru investițiile realizate de la intrarea în vigoare a Legii Offshore până în luna pentru care se calculează impozitul, cât și pentru cele înregistrate până la intrarea în vigoare a Legii și raportate către Agenția Națională pentru Resurse Minerale. O prevedere binevenită, doar că deducerea a fost plafonată în Camera Deputaților la 30% din impozitul pe veniturile suplimentare, reducând astfel drastic valoarea deducerilor. Mai mult, potrivit unui aliniat nou-introdus, investițiile deduse din impozitul pe veniturile suplimentare sunt considerate nedeductibile la calculul impozitului pe profit. Deci, se pare că investitorilor li se va refuza deducerea amortizării investițiilor din perspectiva impozitului pe profit, ceea ce va duce, în mod inevitabil, către o recuperare mai greoaie a investițiilor.
Garantarea aplicării aceluiași regim fiscal pe toată durata acordului petrolier
Completările aduse Legii Offshore în plenul Camerei Deputaților, oferă titularilor de acorduri petroliere aflate în curs de executare garanția menținerii, pe toată perioada derulării acestora, nivelului de redevență și a regimului fiscal specific existente la data intrării în vigoare a Legii Offshore. Această prevedere a fost unul dintre cele mai controversate motive pentru care Legea a fost retrimisă spre examinare.
Vânzarea gazelor naturale
Au fost introduse noi condiții ce trebuie respectate de către titularii de acorduri petroliere în ceea ce privește vânzarea gazelor naturale extrase din Marea Negră. În acest sens, pe lângă obligativitatea ca aceștia să vândă o cantitate minimă de gaze naturale pe piețele centralizate din România, Legea spune că tranzacția poate fi făcută doar în baza unei proceduri avizate de ANRE. Ceea ce presupune ca Agenția să pună la punct un Regulament și să vină cu instrucțiuni proprii, ceea ce creează alte incertitudini investitorilor.
Și cald, și rece … modificări substanțiale, dar care nu clarifică pe deplin modul de interpretare și aplicare a legii.
Andreea Mitiriță este partener în cadrul firmei de consultanță PwC România
