A fost sau n-a fost? Manda spune că Blejnar zice că n-a fost. Ponta zice c-a fost. Diaconu zice că n-a fost, c-a fost detașare prin decizie CSAT.
Președintele Comisiei parlamentare de control al SRI, Claudiu Manda, a relatat marți că Sorin Blejnar a spus, la audierile din comisie, că, în perioada în care era șef al ANAF, SRI a vrut să încheie protocoale cu Agenția “pentru a avea acces direct la toată baza de date”, lucru care nu s-a întâmplat.
“A fost o întrebare, dacă au existat, pe vremea când domnia sa era șef la ANAF, protocoale între SRI și ANAF și a spus că nu. A spus că au fost din partea Serviciului solicitări în acest sens, că ar fi bine să existe aceste protocoale și că, în opinia domniei sale, SRI, la acea vreme, intenționa să aibă acces direct la toată baza de date a ANAF și că nu a fost de acord și nu s-a întâmplat acest lucru. Rămâne să vedem dacă a existat protocol între SRI și ANAF”, a declarat Claudiu Manda.
Tot anul acesta, însă, în aprilie, fostul premier Victor Ponta a spus la TVR următoarele: "Eu vă spun un protocol pe care îl știu, cu care am fost de acord, și care a încetat din 2017 și se vede, și anume schimbul de informații dintre ANAF și SRI. Din punctul meu de vedere, când e vorba de bani, am avut nevoie de cei de la SRI să-i supravegheze pe cei de la ANAF și pe cei de la ANAF să-i supravegheze pe cei de la SRI. Și uite așa, schimbând informații, într-un an de zile, cu taxe mai mici, am colectat la buget cu 2 miliarde de euro în plus. Deci a fost un lucru bun ăla. Am știut de el și am fost de acord cu el".
Șeful ANAF de atunci, Gelu Diaconu, a reacționat însă violent pe Facebook: "Pentru lătrăii de pripas, reamintesc că între ANAF și SRI nu a fost încheiat nici un protocol. Cei 21 de ofițeri SRI au fost detașati la Antifraudă prin decizia Consiliului Suprem de Apărare, din componența căruia faceau parte premierul și ministrul de finanțe, adică șefii mei direcți". În 2017, SRI anunța că a fost vorba de 23 de ofițeri și că a demarat procedura de încetare a detașării lor la ANAF.
În 2015, însă, Ponta vorbea de un număr de 140 de ofițeri SRI, detașați la Fisc pentru combaterea evaziunii.
E greu spre imposibil să reziști, ca instituție, tentației de a beneficia de mijloacele speciale aflate la dispoziția SRI, de privilegiile sale conferite de lege, de posibilitatea sa de a "scurta căile" procedurale în mod perfect legal – to cut corners, conform expresiei din engleză – iar colaborarea să-ți permită să raportezi rezultate spectaculoase și depășiri de plan. E drept, după aceea e cam ipocrit să te plângi că șefi SRI intră la tine în instituție când au chef, se așază cu picioarele pe biroul tău și îți dau indicații.
După cum a relatat Profit.ro în exclusivitate, au existat procurori care, în loc să organizeze un flagrant în colaborare cu denunțătorii, au preferat să apeleze la interceptări de convorbiri telefonice și pentru a prinde un jandarm suspectat că lua șpăgi în piață de la vânzătorii de țigări chinezești fără timbru. Cum să nu devii atunci dependent de interceptări în munca ta? Jandarmul a fost achitat recent pentru că ar fi fost ascultat în baza faimosului protocol secret de cooperare Parchet-SRI din 2009, considerat ilegal de instanță pentru că ar fi conferit Serviciului calitatea de organ de cercetare penală.
Ce instituție nu și-ar dori să colaboreze cu SRI? Securitatea națională e un concept suficient de larg și elastic ca să includă practic orice. Ne putem imagina foarte ușor, de exemplu, echipe mixte SRI-CNCD săpând prin note de redare de convorbiri telefonice interceptate după remarci rasiste, xenofobe, misogine, homofobe sau antiromânești, antiortodoxe, antitradiționale etc, în funcție de "tabăra culturală" aflată la putere. Sau funcționari ai Consiliului Concurenței la vânătoare de carteluri. Sau pe cei ai Gărzii de Mediu cu țintele lor specifice. (Știați că, anul acesta, Parchetul General a încheiat un acord de colaborare cu Greenpeace?)
Tentația nu e însă doar a instituțiilor, ci și a publicului. Oamenii ar vrea ca serviciile secrete să dispună de mijloace și libertăți legale de a acționa aproape nelimitate pentru a-i prinde pe infractori sau teroriști, dar, totodată, să se țină departe de viața privată a cetățenilor și să le respecte 100% drepturile civile. Ar vrea ca serviciile să aibă putere nemăsurată, dar și virtutea ascetică de a o folosi exclusiv în "interes public", lăsând la o parte absența consensului cu privire la definiția conceptului. Ca și cum nu s-ar fi dovedit de nenumărate ori că e imposibil, că nu le poți avea pe ambele concomitent.
"Antreprenorii", "mediul de afaceri", "investitorii" (străini sau nu) vor combaterea corupției și pedepsirea corupților, pentru, nu-i așa, stoparea "jefuirii banului public" și pentru ca fondurile suplimentare astfel eliberate să fie folosite la investiții publice corecte, transparente, oportune, implementate în spirit etic și legal de ei, oamenii de afaceri cinstiți și cu taxele plătite la zi.
Se plâng, însă, atunci când Fiscul îi tratează cu prezumție de vinovăție și când îi presează cu controale nenumărate și nesfârșite, eventual cu sprijinul expertizei și mijloacelor SRI. Sau când procedurile de achiziție publică sunt mult prea lente și prea stufoase, din cauză că trebuie prevenite neregulile, iar funcționarii se tem de dosare. Sau când se trezesc pe nedrept cu plângeri la DNA. Nu e deloc plăcut să te trezești victimă colaterală a războaielor anticorupție și antievaziune.
De partea cealaltă, în tabăra politică ce se consideră "victimă a statului paralel" și și-a propus "stoparea abuzurilor" procurorilor și serviciilor, se vrea înlăturarea presupuselor efecte ale protocolului Parchet-SRI, prin amnistie sau măcar prin crearea încă unei căi de revizuire a sentințelor.
Ce ar spune însă coaliția PSD-ALDE, confruntată din vina ei cu presiuni bugetare enorme, dacă marii contribuabili, susținători de altfel declarați ai luptei anticorupție, ar avea și ei pretenții similare în context? Dacă ar considera că presupusul protocol ANAF-SRI a fost ilegal și, în consecință, s-ar impune anularea tuturor deciziilor de impunere din perioada valabilității sale și restituirea integrală a impozitelor plătite, cu efectul exploziei deficitului?
E limpede: SRI e bun atunci când conjunctura face ca el să fie de partea noastră. E rău când se schimbă direcția vântului și ne trezim că îl avem în cârcă. În primul caz, câteva zeci de pachete de țigări reprezintă "amenințare la adresa siguranței naționale". În al doilea, foști "demnitari ai statului paralel" se transformă peste noapte în activiști care apără drepturile civile cu piepturile goale. Goale după ce și-au camuflat tresele și decorațiile, desigur.
