N-au trecut 20 de ani, cum profețea, la începutul anilor ’90, ideologul reformist al stângii, Silviu Brucan, ci 28 de ani. Însă, în cele din urmă, România, cel puțin principalul său partid, PSD, moștenitorul Frontului Salvării Naționale, a descoperit capitalismul. Și nu orice formă a sa îmblânzită de centru-stânga, ci una dintre cele mai radicale.
Altfel cum poate fi explicat faptul că motto-ul Profit.ro, preluat de la Milton Friedman, “responsabilitatea socială a mediului de afaceri este să-și majoreze profitul”, pare a fi și principiul de guvernare numărul unu al actualului executiv? Interesul acționarilor trebuie să stea la baza oricărei decizii a conducerii executive a unei companii, iar membrii CA care nu execută ordinele acestora trebuie la rândul său executați! E drept că PSD aplică aceste principii cu sfințenie numai companiilor de stat, cele private fiind în continuate înfierate cu mânie (și uneori, în cazul premierului, cu ironie) proletară, însă tot este un pas înainte spre construirea capitalismului multilateral dezvoltat.
Nicăieri nu este mai evidentă cotitura PSD către noua sa ideologie ca în sectorul energetic. Ultimii doi ani, și în special 2017, au fost unii de excepție pentru companiile de stat din domeniu. Hidroelectrica, de exemplu, a devenit cea mai profitabilă companie din România, cu o marjă a profitului pe primul semestru majorată la 43%, de la nivelul de 38% din perioada similară a anului trecut. Remarcabil este faptul că majorarea cu 6% a profitului companiei de stat a fost realizată în condițiile unei scăderi a producției.
Nu este dificil de realizat ce ar fi fost la gura slobodă a premierului Tudose dacă aceste performanțe erau raportate de o companie privată: “Au majorat prețurile ca să se-mbogățească pe spinarea pensionarului român și să subvenționeze nivelul de trai al burgheziei statului din care provine acționarul majoritar!”
Tratamentul de care “au beneficiat” companiile private distribuitoare de carburanți în urma majorării accizei (“Să nu vă pună ochiul dracului să majorați prețurile, că redevențele-s un instrument financiar de leverage la mâna statului!) este unul total opus celui de care au beneficiat marii campioni de stat. Toate instituțiile de reglementare, anchetă, supraveghere și control, de la Consiliul Concurenței și ANRE la DNA, SRI, SIE, etc ar fi țopăit pe platforma de tranzacționare OPCOM în urma majorării prețurilor de pe piața spot, dacă această piață nu era administrată chiar de monopolistul de stat Transelectrica, iar 80% din energia tranzacționată n-ar fi fost produsă de campionii naționali din domeniu, aflați în proprietatea aceluiași stat român.
Drept recunoștință, Transelectrica tocmai a convocat Adunarea Generală a Acționarilor pentru aprobarea distribuirii unor dividende suplimentare, în valoare de 170 milioane lei, statului român (după modelul patentat deja în cazul Romgaz și Conpet). În plus, creșterea prețurilor a majorat profitabilitatea sau a atenuat pierderile companiilor de stat, în special a celor producătoare de electricitate pe bază de cărbune. Puțin contează, deocamdată, că majorările trebuie suportate de cineva, și anume de consumatorul final, atât timp cât beneficiarul final, statul român, va încasa numai din dividende (atât din procentul deja stabilit de 90% din profit, cât și din cele suplimentare) nu mai puțin de 5,3 miliarde de lei (de 2,5 ori mai mult decât a încasat în 2016).
Schimbarea de viziune a PSD este una evidentă: De ce să mai utilizăm companiile de stat pentru subvenționarea facturilor populației, pentru ca apoi să fim trași de urechi de oamenii răi și manipulatori de la FMI pentru arieratele realizate, când putem să le facem superprofitabile și să-i punem pe cetățeni să achite direct factura scumpirilor și să închidem astfel și gura falșilor profeți ai Fondului? Iar apoi să dăm vina pe exploatatorii capitaliști străini, companiile care emit facturile către populație nefiind cele aflate în proprietatea statului! Pentru că, după cum cetățeanul știe că benzinarii, și nu accizele, le scumpesc carburanții, la fel percepe că furnizorii, și nu companiile de stat producătoare, le umflă prețul la electricitate și gaze. Și, în timp ce românii-și varsă năduful pe corporațiile private, guvernul va putea să-și finanțeze liniștit construcția autostrăzii către un viitor luminos, către capitalismul de stat multilateral dezvoltat!
