Pentru producătorii de țigarete din România, data de 1 aprilie a fiecărui an are o importanță aparte. Fără a avea nicio legătură cu ziua păcălelii, în fiecare an, 1 aprilie reprezintă momentul intrării în vigoare a noilor valori ale accizei totale la țigarete. Acest moment are reverberații nu doar la nivelul industriei tutunului, ci și la nivelul veniturilor bugetare în România. Cu toate acestea, anul acesta de 1 aprilie a avut loc o mică păcăleală. Și nu e foarte clar dacă statul a fost păcăliciul sau păcălitul. Să vedem despre ce este vorba...
Despre industria tutunului s-a spus de multe ori că este "ANAF-ul privat" al statului, ceea ce nu e departe de adevăr, întrucât, prin creșterea accizei la produsele din tutun, Guvernul reușește să colecteze venituri importante și extrem de necesare într-o perioadă de criză ca cea de acum. Dacă e să-i ascultăm pe cei mai mari jucători din acest domeniu, aceștia se laudă frecvent că industria tutunului este cel mai mare contribuabil la bugetul României. Veniturile colectate la bugetul de stat din această industrie sunt estimate la 20 de miliarde de lei în anul 2021, ceea ce reprezintă puțin sub 11% din veniturile fiscale realizate de ANAF în anul 2021 sau 1,7% din PIB. Deci lauda de care vorbeam nu e tocmai lipsită de obiect.
Până aici, totul bine și frumos. Dar de ce ne preocupă asta tocmai acum? Pentru că, în fiecare an, acciza la produsele din tutun a fost majorată, iar strategiile fiscal-bugetare elaborate de Guvern se bazează tocmai pe asta: atunci când evaluează partea de venituri realizate, ele prezintă creșterile anuale ale încasărilor din accize ca fiind susținute de majorările periodice ale accizei la țigarete. Acest fapt nu este de mirare, țigaretele continuă să fie de departe cele mai utilizate produse din tutun în România, iar vânzările altor produse similare sau alternative reprezintă doar nișe foarte înguste de piață.
Să ne întoarcem însă la data de 1 aprilie. Ce s-a întâmplat oare la 1 aprilie 2022? Răspunsul simplu este: nimic! Mai exact, Guvernul a decis ca în anul 2022 acciza totală la țigarete să nu mai crească, rămânând la același nivel ca în anul anterior. În acest context, deși companiile se așteptau ca acciza la țigarete să crească ca în fiecare an, între altele și pentru că există o directivă europeană în acest sens, Guvernul a decis că are suficiente venituri colectate la buget și că nu mai are nevoie să colecteze venituri suplimentare. Bogata țară săracă! Este o situație unică în istoria recentă a fiscalității românești. Cel puțin în ultimul deceniu, acciza totală la țigarete a crescut anual. Chiar și în pandemie când Guvernul s-a străduit să vină cu fel de fel de măsuri pentru a nu afecta mediul economic și așa lovit de efectele crizei sanitare.
Decizia este cu atât mai ciudată, în condițiile în care există o directivă europeană (Directiva 2011/64/UE) care impune ca acciza totală la țigarete să reprezinte minimum echivalentul a 115 Euro pe 1000 de bucăți, în condițiile în care aceasta reprezintă sub 60% din prețul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul. Ori în România, încă din aprilie 2021, acciza totală e sub pragul de 60%, fiind totodată și sub plafonul minim de 115 Euro. Ce înseamnă asta? Înseamnă că România nu doar pierde bani anual, dar și riscă să intre în procedură de „infringement” pentru nerespectarea regulilor Uniunii Europene din domeniu. Ceea ce, în cazul similar al unei eventuale reduceri a accizei la carburant sub minimul stabilit de Directivă, discutată acum câteva săptămâni, România nu și-a dorit să riște.
Să nu facem greșeala să credem că, în contextul actual, dacă consumul de țigarete rămâne constant comparativ cu anul 2021, încasările din acciza la țigarete în 2022 s-ar menține la același nivel. În mod cert nu! Acciza totală plătită la țigarete este calculata ca sumă între acciza specifică și acciza ad-valorem. Faptul că acciza totală nu a fost majorată, face ca, de la 1 aprilie 2022, acciza specifică pe 1000 de țigarete să scadă de la valoarea de 428,6 de lei, care a fost utilizată în 2021, la 417,96 lei. Această scădere de aproape 11 lei pe 1.000 de bucăți a accizei specifice va avea ca rezultat, în contextul în care celelalte condiții de piață rămân constante, o scădere a veniturilor totale încasate din acciza la țigarete în perioada imediat următoare. Un calcul simplu ne arată că în perioada aprilie 2022 – martie 2023, Guvernul va pierde peste 250 de milioane de lei din cauza acestei indecizii (luând în considerare o piață totală estimată la circa 24 miliarde de țigarete comercializate anual în România).
Dacă vrem să mergem și mai departe în scurta noastră analiză, în cazul în care Guvernul ar fi adoptat o creștere minoră a accizei totale la țigarete, de 30 de lei pe 1.000 de bucăți (+5,3%), creștere care ar fi fost sub media creșterilor din ultimii 3 ani, ar fi putut să colecteze în plus peste 1 miliard de lei din acciza la țigarete în perioada aprilie 2022 – martie 2023. Poate însă Guvernul s-a temut de efectele inflaționiste ale unei astfel de măsuri într-o economie în care deja se resimt puternic efectele creșterii prețurilor la energie și carburanți, sau poate doar a dorit sa își tină cu determinare promisiunea că nu vor exista niciun fel de creșteri de taxe în acest an.
Dar, cum se întâmplă mereu în viață, atunci când cineva pierde, altcineva câștigă. În ciuda faptului că Guvernul a menținut acciza totală la țigarete și a scăzut acciza specifică, marii producători de tutun nu s-au sfiit să crească prețul țigaretelor și, prin urmare, efectul scontat asupra inflației nu a fost obținut. Astfel, cei mai mari jucători din aceasta piață au crescut pe rând prețul tuturor țigaretelor cu 0.5 RON/pachet și probabil este doar o chestiune de timp până când și ceilalți doi jucători vor face același lucru.
Decizia, sau mai bine zis indecizia Guvernului în acest sens, este extrem de greu de înțeles și imposibil de explicat, mai ales într-o perioadă economică atât de dificilă. De ce ar vrea Guvernul să lase aceste fonduri în bugetele marilor companii de tutun în loc să le colecteze la bugetul de stat? Și de unde vor fi luați acum banii pentru a acoperi pierderile și costurile de oportunitate rezultate? Cred ca răspunsul îl știm cu toții: de la noi toți ceilalți.
Ceea ce înseamnă că am aflat și răspunsul la întrebarea legată de 1 aprilie: păcăliciul am fost, ca de fiecare dată, tot noi.
Dan Manolescu este Președinte al Camerei Consultanților Fiscali, Tax Partner – Soter & Partners. S-a alăturat grupului Soter & Partners în anul 2001, ca Tax Partner, cu o vastă experiență în domeniul consultanței fiscale acumulată în KPMG în perioada 1997 - 2000. Dan Manolescu este Doctor în Economie (titlu acordat de A.S.E. București) și absolvent al Facultății de Drept a Universității din Craiova. Din 2007 este Consultant Fiscal, membru al Camerei Consultanților Fiscali din România, unde în prezent deține funcția de Președinte. Din 2008 este și Auditor Financiar.
În ianuarie 2013 a fost numit Secretar de Stat în cadrul Ministerului Finanțelor Publice, unde a coordonat procesul de rescriere a Codului fiscal și a Codului de Procedura Fiscală care au intrat în vigoare începând cu anul 2016. În 2016 a primit titlul de Eisenhower Fellow. A revenit în echipa Soter în octombrie 2015 în calitate de Tax Partner.
