Autoritatea Vamală Română, o instituție creată parcă după bunul plac

Potrivit competențelor stabilite la nivelul Uniunii Europene, principalul obiectiv al autorităților vamale ale statelor membre îl reprezintă apărarea intereselor financiare ale Uniunii, acestea având totodată un rol determinant în facilitarea schimburilor comerciale, combaterea traficului ilicit de mărfuri și securizarea frontierelor externe ale Uniunii. Astfel, în îndeplinirea acestui obiectiv, personalul vamal al statelor membre acționează, în principal, în numele Uniunii Europene și aplică direct reglementările europene.

Prin controalele și supravegherea pe care trebuie să le efectueze permanent, în punctele de trecere a frontierei externe ale Uniunii Europene, precum și în zona de liberă circulație, pe rutele și culoarele europene de transport, structurile autorității vamale au atribuții în lupta împotriva contrabandei, a fraudei vamale, a terorismului și a crimei organizate.

Noua entitate, Autoritatea Vamală Română, ar trebui sa aibă ca principal scop, menținerea unui echilibru adecvat între controalele vamale și facilitarea comerțului legitim.

Astfel, în elaborarea unei scheme de organizare funcționale, trebuia pornit de la analiza celor doua funcții principale:

• Funcția de Aplicare a Legii (Compliance/Law Enforcement) și de siguranță și securitate.

• Funcția de Reglementare și de Facilitare a comerțului (Trade Facilitation)

În plus Autoritatea Vamala are și atribuții în domeniul accizei.

Prin prezenta vă prezint punctul meu de vedere privitor la schema organizatorică a Autorității Vamale Române (AVR).

Astfel, prin HG de organizare și funcționare a AVR (2022) se înființează 7 direcții, din care, 3 direcții generale (cu 3 directori generali și 4 directori generali adjuncți), 4 direcții (cu directori) și în plus alte servicii și birouri, ce puteau funcționa la nivel de compartiment (ex: Birou informații clasificate, Serviciul audit intern etc.), la un număr total de personal de 3.066 de angajați, structura centrala a AVR, având un numar de 408 posturi (aprox. 13%). În plus, AVR are în structură un președinte (și Cabinet), Vicepreședinte (și Cabinet) și un secretar general.

Menționez că, Autoritatea Națională a Vămilor a funcționat în baza HG 110/2009, iar pentru analiza comparativă a AVR și ANV, atasez link-ul de mai jos.

https://www.customs.ro/assets/pdf/info-publice/Proiect%20HG%20110_2009_20mai.pdf

În anul 2013 (anul desființării Autorității Naționale a Vămilor), la un numar de 3.150 de angajați, în cadrul structurii centrale a ANV funcționau în total 7 direcții (cu 7 directori și 3 directori adjuncți) (NU și direcții generale), iar alte structuri funcționau la nivel de servicii/birouri/compartimente.

Subliniez faptul că, impactul bugetar, prin înființarea structurilor sus-menționate, nu este evidențiat în Nota de fundamentare dar la un calcul formal comparativ, este mai mare decat cel aferent structurii din 2013.

Totodată, menționez că în opinia mea, structura propusa în HG nu a fost elaborată pornind de la analiza matricei funcționale a unei administrații vamale moderne, ci foarte probabil, de la dorința actualei conduceri a Direcției Generale a Vămilor, de a înlatura, în mod special, anumiți funcționari publici de conducere și de a numi alte persoane, pe criterii ce nu țin neaparat de meritocrație.

Privitor la direcțiile/direcțiile generale propuse a fi inființate, punctul meu de vedere este următorul:

1. Funcția de Aplicare a Legii (Compliance/Law Enforcement).

Activitatea Directiei de Supraveghere si Control Vamal este preluată de către Direcția Generală Managementul Riscului si Investigații Vamale și de către Direcția Generală Coordonare Control Operativ. (Activitatea unei direcții este separată nejustificat, în două direcții generale).

Mențiuni:

1. Cea mai mare vulnerabilitate din punctul de vedere al coordonării controlului și supravegherii vamale este separarea structurilor de aplicare a legii în două structuri diferite.

Această separare are dezavantaje funcționale majore astfel:

• Lipsa coordonării intregrate a controlului vamal și al activităților de supraveghere va duce la rezultate slabe și la posibilitatea suprapunerii unor activități, prin îngreunarea procesului decizional (“chain of command”);

• Administrațiile vamale moderne (Franța, Olanda, Germania etc.) au o singură structură de aplicare a legii ce funcționeazp integrat și eficient;

• La nivelul Organizației Mondiale a Vămilor funcționează o (singură) direcție de Aplicare a Legii (Compliance).

2. În noua structură este desființat Biroul Comerț Electronic, înființat în anul 2016 ca urmare a creșterii importanței acestei activități, diminuându-se capacitatea administrativă și creând vulnerabilități uriașe privind capacitatea AVR de a combate fraudele în acest domeniu.

La nivelul Comisiei Europene și al Organizației Mondiale a Vămilor, activitatea de monitorizare a Comerțului Electronic este considerată foarte importantă, constituindu-se numeroase grupuri de lucru în acest sens.

Subliniez faptul că desființarea acestui birou va duce la decredibilizarea AVR in fața partenerilor internaționali pe de o parte, concomitent cu creșterea fraudelor în domeniul online, pe de altă parte.

3. Privitor la înființarea Serviciului Investigații Vamale, menționez că, Autoritatea Vamală NU are dreptul, prin Codul Penal și Codul de Procedură Penală să desfășoare activități de investigații, acesta fiind un atribut exclusiv al structurilor Ministerului de Interne.

4. Funcția de Reglementare și de Facilitare a comerțului

În cadrul AVR această funcție a fost preluată de către Direcția Generală Proceduri Vamale și în Domeniul Produselor Accizabile.

Această funcție presupune activități care țin de aplicarea legislației în domeniul vamal și pentru accize, conform reglementărilor unionale, în mod uniform, imparțial, transparent și nediscriminatoriu, tuturor persoanelor fizice și juridice, indiferent de statutul lor juridic și de forma de organizare și funcționare.

Structurile propuse a fi înființate în cadrul acestei direcții au atribuții ce aparțin structurilor de control și conform modelelor moderne de funcționare ale unei autorități vamale NU trebuie să se regăsească în structura de reglementări și facilitarea comerțului, după cum urmează:

• Serviciul Mișcare produse accizabile, parte a noii Direcții Generale de Proceduri Vamale și Produse Accizabile, preluat de la Direcția de Supraveghere și Control, are ca activitate principală “ Supravegherea “. Această activitate ar trebui alocată Funcției de Aplicare a Legii (Law Enforcement);

• Atribuțiile biroului Coordonare Verificare Resurse Proprii Tradiționale Declarate Nerecuperabile, parte a noii Direcții Generale de Proceduri Vamale și Produse Accizabile, se regaseau în Direcția de Buget și Contabilitate din cadrul ANV.

3. Funcțiile suport

În coordonarea secretarului general (funcție, ce nu a existat înainte de 2013, în cadrul ANV), au fost create 4 structuri (3 direcții și 1 serviciu), supradimensionate, ce ar fi putut funcționa integrat în maxim 2 servicii și o direcție.

Au fost create structuri la nivel de serviciu/birou ce ar fi putut funcționa la nivel de compartiment (ex: biroul de informații clasficate, biroul de comunicare, serviciul audit etc.).

CONCLUZII:

1. Structura propusă are vulnerabilitatea de a fi ineficientă, prin lanțul decizional extrem de îngreunat (multiple funcții de conducere create fără a avea o justificare scrisă).

2. Organigrama propusa prin HG în 2022 este supradimensionată,înființându-se funcții și structuri suplimentare inutile, având un impact bugetar mare. În tabelul de mai jos, prezint comparativ 2013 – 2022, structurile și funcțiile publice de conducere ce se doresc a fi înființate. Menționez că atribuțiile ANV 2013 și AVR 2022 sunt similare.

3. Diminuarea importanței unor departamente (Biroul Monitorizare Comerț Electronic, Serviciul Tranzit etc) fără o justificare temeinică și fără a lua în considerare prioritățile Uniunii Europene și actualele vulnerabilități economice, va duce la creșterea fraudelor în aceste domenii, putând vulnerabiliza inclusiv parteneriatele inter-instituționale.

4. Înființarea Serviciului Investigații Vamale, în situația în care Autoritatea Vamală nu are atribuții de investigații așa cum sunt acestea definite în legislația din România sau în normele vamale internaționale, decredibilizează Autoritatea Vamală din punct de vedere intern și internațional.

5. Schema organizatorică propusă în HG nu a fost elaborată pornind de la analiza matricei funcționale a unei administrații vamale moderne, ci foarte probabil, de la dorința actualei conduceri DGV de a înlatura anumiți funcționari publici de conducere cu experiență si reputație profesională și de a numi alte persoane, pe criterii ce nu țin neapărat de meritocrație.

6. Înmulțirea funcțiilor de conducere va avea un impact bugetar substanțial, inutil.

PROPUNERI

Având în vedere rolul pe care Autoritatea Vamală Română îl are atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii Europene, este deosebit de important ca organizarea acestei instituții să se facă într-un mod profesionist, bazat pe cele mai bune practici de la nivelul Uniunii Europene si al Organizației Mondiale a Vămilor, viziune ce nu se regăsește în actuala propunere de Hotărâre de Guvern.

Printr-o Autoritate Vamală modernă, în actualul context internațional, România poate îndeplini rolul de pilon de stabilitate în cooperarea transfrontalieră în regiune.

În acest sens propun următoarele:

1. Reanalizarea Schemei Organizatorice propusă prin HG-ul de organizare și funcționare a Autorității Vamale Române, pornind de la analiza matricei funcțiilor vămii, fundamentarea bugetară și cele mai bune practici de la nivelul Uniunii Europene și al Organizației Mondiale a Vămilor.

2. Crearea unui grup de lucru format din reprezentanți recunoscuți profesional din cadrul MF, ANAF, Direcția Generală a Vămilor, coordonat de președintele Autorității Vamale Române (AVR), care să aibă ca atribuții elaborarea structurii organizatorice pornind de la matricea funcțională a vămii și care să respecte cele mai bune practici de la nivelul CE și Organizației Mondiale a Vămilor, ținandu-se cont și de impactul bugetar.

Totodată, ținând cont de importanța AVR, în actualul context internațional, în grupul de lucru pot participa ca observatori reprezentanți ai instituțiilor partenere (MAI, SRI, MJ etc.)

3. Grupul de lucru va funcționa în baza unor proceduri de lucru, iar propunerile de înființare/desființare ale departamentelor se vor face prin Nota de Fundamentare.

4. Elaborarea unei strategii de dezvoltare a Autorității Vamale pentru perioada 2022-2024.

5. Crearea unui cadru instituțional de transparență și predictibilitate

Dorel Fronea a fost vicepreședinte ANAF și conducător al Autorității Naționale a Vămilor (2012-2013 și 2016-2017), având și experiență internațională la nivel strategic în domeniul vamal, în mai multe instituții reprezentative (Organizația Mondială a Vămilor, EUHLAM Republica Moldova, UNOPS Jerusalem și EUAM Ucraina).