Creditele-punte pe care IMM-urile trebuie să le acceseze de la bănci în implementarea de proiecte cu fonduri europene ar trebui garantate de către stat prin intermediul Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), a fost o propunere a mediului de afaceri, acceptată, în premieră, de către guvernanți chiar în timpul unei conferințe, respectiv la evenimentul IMM – Soluții de supraviețuire în criză și oportunități de creștere, organizat de Profit.ro.
Conferința a fost organizată cu sprijinul Banca Transilvania, UniCredit Bank, Vodafone și Alpha Bank, fiind transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV
VIDEO poate fi văzut AICI
Propunerea formulată în timpul conferinței va fi preluată de către ministerul cu atribuții, cu posibilitatea de a fi inclusă mai rapid într-un proiect de act normativ în lucru.
Ministrul de resort a atenționat însă că există un non-interes al întreprinderilor mici și mijlocii pentru finanțarea acordată prin PNRR pentru sprijinirea listării acestora la bursă, iar banii ar putea fi realocați, în urma negocierii cu Comisia Europeană, pentru un program în care circa 30.000 de tineri să își creeze un portofoliu de investiții la bursă.
Prim-ministrul Nicolae Ciucă a solicitat găsirea unor soluții pentru un nou set de măsuri privind acordarea de granturi pentru capital de lucru întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), iar aceste măsuri ar urma să fie defintivate în această lună, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, în deschiderea conferinței Profit.ro IMM.
Potrivit acestuia, sistemul informatic pentru accesarea finanțărilor din fonduri europene, care va fi operaționalziat începând cu 16 mai 2023, ar putea să nu mai solicite beneficiarilor documente care sunt eliberate în sistemul de stat sau alte date care pot fi consultate de autoritățile de managament.
”Chiar de câteva minute m-am despărțit de domnul prim-ministru și mi-a dat ”sarcină de serviciu” să vedem cum căutăm soluții pentru granturile pentru capital de lucru. Din această perspectivă probabil că va trebui să venim cu soluții în perioada următoare, cel mai probabil în această lună, pentru a definitiva setul de măsuri care privesc granturile pentru capital de lucru”, a arătat ministrul Boloș.
Tot în această lună, a mai spus ministrul, urmează să fie aprobate în Guvern măsuri pentru simplificarea și digitalizarea accesării fonduriror europene, demers inițiat anul trecut și negociat cu Comisiai Europeană.
”Știm cu toții că avem sistemul informatic propus pentru a fi operaționalizat cu data de 16 mai 2023, dar nu este suficient doar atât, pentru că intenționăm, prin interogarea bazelor de date, ca acolo unde există documente ce pot fi eliberate de către instituțiile statului sau consultate de autoritățile de management, să nu mai punem oamenii pe durmuri”, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Marcel Boloș a subliniat că în 2022 au fost alocate 1,5 miliarde euro în apelurile pentru pentru proiecte finanțate din fonduri europene destinate IMM, iar până în această lună vor fi finalizate toate contractele de finanțare. Ministrul a recunoscut însă că nu s-au bucurat de succes proiectele pentru eficiența energetică a IMM, iar din fondurile de 500 milioare euro alocate urmeză să fie găsite soluții pentru un nou apel de proiecte. Totodată, pentru anul 2023, cea mai mare parte a apelurilor de proiecte propuse a fi lansate pentru IMM, la nivel de program operațional regional, sunt pregătite și însumează 1,2 miliarde euro.
Ministrul a atenționat însă că există un non-interes al întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) pentru finanțarea acordată prin PNRR pentru sprijinirea listării acestora la bursă, iar banii ar putea fi realocați, în urma negocierii cu Comisia Europeană, pentru un program în care circa 30.000 de tineri să își creeze un portofoliu de investiții la bursă.
”Am testat acest interes și nevoia de finanțare pentru acest tip de sprijin pentru IMM-uri. Trebuie să vă spun că există un non-interes, mai degrabă, în acest tip de apel de proiecte. (...) În acest context, pentru ca să putem face dovada Comisiei Europene, că avem sau nu interes pentru listarea la bursă, vom face demersurile necesare pentru a avea deschis apelul de proiecte și a fundamenta oarecum nevoia de modificare a jalonului. Dacă tot se va valida acest non-interes din partea IMM, atunci propunerea noastră va fi să îi dăm pe educația financiară a tinerilor, să investească la bursă, cumva să încercăm să formăm tineri și să deschidem apetitul pentru investiții pe bursă din partea tinerilor”, a declarat ministrul Boloș.
Ana Bobircă, vicepreședinte al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), a subliniat că ideea susținerii costurilor de listare la bursă a companiilor este bună, dar contextul piețelor nu este favorabil acum pentru listare pe piața de capital.
Totodată, schema acoperă și costuri de listare efectiate în tercut și în această privință ar putea să existe interes. De asemenea, există și posibilitatea susținerii unor fonduri de investiții de tip IPO, respectiv susținerea companiilor în durmul spre listare și după listare.
Creditele-punte pe care IMM-urile trebuie să le acceseze de la bănci în implementarea de proiecte cu fonduri europene ar trebui garantate de către stat prin intermediul Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), a propus Florin Jianu, președintele Consiliului Național al întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) în cadrul evenimentului. Ministrul Ioan Marcel Boloș i-a spus imediat că propunerea va fi preluată de către minister, cu posibilitatea de a fi inclusă mai rapid într-un proiect de act normativ în lucru.
"M-am simțit inspirat să îi fac și niște propuneri ministrului Boloș, ca de fiecare dată când ne întâlnim. Dacă tot există această preocupare privind băncile, iar acestea sunt un factor de multiplicare util și necesar, propunerea mea este, domnule ministru, să inițiem un act normativ prin care pe toate fondurile europene să vină și o garanție.
Mă refer la împrumuturile punte, pe care IMM-urile trebuie să le ia pentru a implementa proiectele cu finanțare europeană, să vină și cu o componentă de garantare din partea FNGCIMM, pentru că, în felul ăsta, punem banii cu altă viteză în mișcare. Băncile dau drumul la bani, fondul vine cu garantarea, iar dumneavoastră plătiți acele granturi, sistemul închizându-se foarte rapid. Poate pentru toate fondurile europene privind IMM-urile, venim cu o garantare pentru creditele punte, în felul ăsta având o viteză mult mai mare a trecerii lor în economie", a spus Jianu.
În prezent, sistemul bancar solicită IMM-urilor cu proiecte europene și garanții, ceea ce îngreunează derularea proiectului.
"Din practică, știu cum funcționează, sistemul bancar deși are contractul cu MIPE, vor cere garanții firmelor implementatoare și procesul va fi îngreunat. Odată ce vii cu o cogarantare în spate, lucrurile devin tot mai rapide", potrivit acestuia.
"Este foarte bună propunerea privind acordarea de garanții. O să o preluăm și poate o includem chiar în proiectul de act normativ cu sistemul bancar, ca să fim foarte rapizi în decizii", a spus Boloș.
MIPE are în prezent în dezbatere publică un proiect de OUG privind cadrul de desfășurare a sprijinului financiar și tehnic acordat de sistemul financiar-bancar în procesul de autorizare și derulare a fondurilor destinate beneficiarilor programelor gestionate de către minister.
Din cele 650.000 de companii din România, aproximativ 50.000 sunt IMM-uri, dintre care doar 8.000 firme mijlocii, restul mici, toate celelalte fiind microîntreprinderi, spune Ana Bobircă, vicepreședintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
Concluzia este că în România sunt firme mai degrabă de dimensiuni mici, care tind să-și păstreze această dimensiune, nu să o crească așa cum ar fi de dorit și de așteptat, și care au un potențial de finanțare destul de redus.
„Ceea ce înseamnă că există o nevoie de creștere. Cum facem în așa fel încât să avem mai multe companii de dimensiuni mai mari sau companii care să crească, care să treacă dintr-o clasă de dimensiune în cealaltă? Și aici aș zice că ne apropiem ușor de niște variante de soluții”, mai spune Ana Bobircă, care observă totodată două mari categorii de vulnerabilități în rândul IMM-urilor.
„La companiile mature din categoria IMM-urilor vedem un model de operare cu dificultăți de finanțare. Asta vine din capitalizarea lor redusă și model de operare cu marje mici. Ceea ce înseamnă că ar trebui să ne gândim la o altă structură de finanțare, la o posibilitate de creștere a valorii, adică un fel de ajustare a modelelor de business”, afirmă vicepreședintele AOAR.
Ea adaugă că cealaltă categorie de IMM-uri, companiile foarte tinere, cu un ritm de creștere ridicare, nici ele nu au caracteristicile necesare pentru a atrage cu ușurință finanțare bancară.
„Deci, îmbinând cele două categorii de vulnerabilități, pe de-o parte model de operare, pe de altă parte model de finanțare, ajungem la concluzia că e absolut necesară finanțarea aceasta de tip equity, care apare ca propunere în PNRR, într-o dimensiune consistentă. Aici cred că esențial ar fi accelerarea acestui proces în așa fel încât resursele să ajungă companiile din România.
Asta e valabilă pentru ambele categorii de companii, și pentru cele mature, dar și pentru cele de tip start-up sau chiar scale-up”, precizează Ana Bobircă.
În acest fel, continuă aceasta, se corectează și structura de finanțare, dar se crește și posibilitatea ca aceste companii să obțină finanțare bancară.
„Acest lucru se poate realiza cu sprijinul resurselor europene de toate categoriile. Și, cred că pe lângă instrumentul din PNRR, este de asemenea relevant și procesul acesta de creare și operaționalizare a Băncii de Dezvoltare.
Existența unei astfel de instituții ne ajută să adaptăm aceste instrumente. De fapt, aceasta e cheia, să le adaptăm la specificul pieței românești. Am adresa mult mai țintit problemele specifice. Celelalte instrumente absolut relevante sunt garanțiile, și acestea pot fi dezvoltate cu mai mare flexibilitate”, mai spune vicepreședintele AOAR.
Am putea crește eficiența ajustând modele de afaceri în direcția asta a concentrării pe tema economiei circulare. Pe de altă parte, ideea aceasta de digitalizare de procese ne-ar putea conduce spre un spor de competitivitate”, afirmă vicepreședintele AOAR.
Au fost multe oportunități de creștere în ultima perioadă pentru firme și multe companii mici și mijlocii au crescut prin intermediul finanțărilor cu garanții de stat sau europene, spune Marinela Mihalcea, șef produse financiare retail la UniCredit Bank.
Ea se așteaptă ca băncile și mediul de afaceri să se bazeze tot pe creditele garantate în perioada următoare și remarcă adaptabilitatea firmelor și creșterea competențelor financiare în rândul IMM.
De la începutul pandemiei și până la finele anului trecut, volumul creditelor acordate de bănci firmelor a crescut cu peste jumătate. Creditarea companiilor a fost puternic impulsionată în criza COVID-19 de garanțiile acordate de stat prin programe precum IMM Invest. Programele de stat și garanțiile europene reprezintă ”instrumente viabile prin care multe companii mici și mijlocii au crescut”, spune Marinela Mihalcea.
”Este adevărat că nu vedem acea creștere semnificativă a cifrei de afaceri în cazul unor companii, dar realitatea ne arată că sunt în derulare proiecte foarte interesante și pe care acei antreprenori care au avut puterea de a lua decizii în timp util, și de a-și recalibra afacerea și de a schimba, când a fost cazul, cursul unor linii de business sau a se opri dintr-o anumită direcție și a o lua în alta, au avut succes”, spune directoarea UniCredit.
Până la finele trimestrului al treilea din 2022, valoarea creditelor cu garanție de stat acordate companiilor nefinanciare a ajuns la 29 miliarde lei (reprezentând 17% din portofoliul de credite acordate acestui sector), în creștere cu 53% față de septembrie 2021, după ce ritmul de creștere din anul anterior a fost de 165%, arată datele de la Banca Națională a României.
”Aceste programe au făcut economia să funcționeze în această perioadă, au reprezentat aerul de care a avut nevoie economia, și ponderea lor, cel puțin pentru perioada următoare, nu va scădea, asta pot să spun cu siguranță.
Vedem aceste programe cu garanții europene care sunt foarte interesante pentru companiile mici și mijlocii și care odată ce vom învăța să le folosim la adevărat lor valoare cu siguranță că și ele vor crește. Ne așteptăm să susținem în continuare această tipologie de programe, în parteneriat cu autoritățile, și suntem convinși că ele își vor arăta viabilitatea și în perioada următoare”, adaugă Marinela Mihalcea.
BNR a solicitat o calibrare mai atentă a programelor susținute de stat, având în vedere deficitul bugetar ridicat și faptul că băncile din România au cea mai mare expunere asupra guvernului din UE ca pondere în total active.
Directoarea UniCredit spune că vor avea succes acei antreprenori care vor rezista în această perioadă mai dificilă, se vor organiza, adapta și vor utiliza instrumentele din piață, și remarcă creșterea competențelor financiare în rândul IMM.
”Ceea ce am remarcat în ultima vreme: adaptabilitatea! Și că ceea ce a crescut iarăși e educația financiară, ceea ce o să observăm din ce în ce mai pregnant la nivelul interacțiunilor pe care le avem acum cu clienții din sectorul IMM - cântăresc orice variantă de finanțare vor accesa în perioada următoare și lucrul acesta ne bucură pentru că practic este un element de confort pe care în avem când finanțăm”, arată Mihalcea.
Un raport de analiză publicat de UniCredit Research la începutul anului estimează o încetinire puternică a creșterii economice la 1,3% în acest an de la 4,8% în 2022. Deficitul bugetar și cel de cont curent sunt identificate ca principalele vulnerabilități macro economice ale României.
Vodafone România investește din ce în ce mai multe resurse umane și de timp în susținerea mediului de afaceri în direcția digitalizării activității companiilor, implementarea acestor soluții având ca principal efect creșterea competitivității, a declarat Florin Vișoiu, National Sales Director, Vodafone Business.
"România are o apetență ridicată în adoptarea de tehnologii noi, mai ales în conectivitate fixă sau mobilă, și probabil că suntem cu toții conștienți că vitezele de furnizare a internetului în România sunt cele mai mari din Europa.
Din acest punct de vedere, suntem deschiși la a încorpora tehnologii noi. Pe de altă parte, cred că este mai importantă o altă direcție de încorporare a tehnologia, respectiv digitalizarea, care poate la creșterea competitivității noastre.
Noi, în Vodafone România, încercăm să investim din ce în ce mai multe resurse în zona de susținere a mediului de afaceri în domeniul digitalizării. Noi vrem să devenim o companiei de tehnologie și conectivitate, pe lângă livrarea soluțiilor standard de acces la internet sau telefonie mobilă", a spus Vișoiu.
"Toate aceste soluții de digitalizare vin cu susținerea partenerilor și vrem să oferim și tehnologie, și soluții IoT, și servicii ICT, toate acele lucruri care pot crea valoare adăugată în companiei imediat după implementare. Nu înțelegem ezitarea adopției acestor soluții de digitalizare", a afirmat reprezentantul companiei.
Vișoiu a mai spus că tehnologia 5G este o zonă strategică pentru Vodafone România, care va fi promovată și sprijinită. "Dezvoltarea acestei zone va dura ceva timp, investiția în tehnologia 5G este una considerabilă, sunt foarte multe aspecte pe care trebuie să le luăm în calcul, inclusiv contextul economic. Vrem să sprijinim acest domeniu, dar va mai dura ceva timp", a mai spus directorul operatorului.
Vodafone România este al doilea jucător local de telecomunicații și parte a grupului britanic Vodafone.
Al doilea panel al conferinței a fost dedicat provocărilor pentru start-up-uri și antreprenoriat tech, printre subiectele abordate fiind prăbușirea Silicon Valley Bank, digitalizarea și planurile de extindere internațională sau de finanțare ale companiilor.
Marius Ghenea, Managing Partner, Catalyst Romania, a afirmat că piața investițiilor din Statele Unite, mai ales din zona venture capital și grow capital, este mult diferită, structural, față de piața investițională din Europa.
“Europa nu poate fi afectată așa cum se poate întâmpla în Statele Unite. Silicon Valey înseamnă venture capital, sau capital de risc. Din acest punct de vedere vreau să transmit un semnal foarte clar că din perspectiva europeană și mai ales din perspectiva a ceea ce înseamnă el aici, în România, este un tip de investiții cu un profil de risc mult mai mic față de ceea ce se presupune în general”, a spus el.
Fondul Catalyst II, cu o valoare de 50 de milioane de euro, caută pentru investiții companii deja validate de piață, nu multe și cu risc mare, spune Ghenea.
Planurile includ, pentru perioada următoare, investiții anuale de 10-15 milioane de euro în 4-5 companii, în domenii precum tehnologie în educație sau în agricultură.
Ghenea a vorbit și despre digitalizare, un domeniu în care autoritățile au rămas cu mult în urmă, atât în zona administrației cât și a companiilor de stat.
“În privința digitalizării, se omite un lucru esențial. Bine, uneori nu îl spunem pentru că sunt de față oamenii din Guvern și ne e jenă de ei: nu poți să ai o societate sau o economie care să fie digitalizate dacă acest lucru nu se întâmplă și la nivelul sectorului public, nu doar la nivelul sectorului privat. Noi tot zicem că nu suntem digitalizați cu IMM-urile, dar unde e digitalizarea din sectorul de stat? Aceasta din urmă este esențială pentru digitalizarea economiei private.
Eu, sincer, am rămas interzis când am aflat că încă nu există catalog electronic în România. Îmi imaginam că, 40 de ani după ce am terminat eu școala generală și liceul, nu mai vine profesorul și aruncă – nu? – catalogul pe catedră și începe să scrie cu pixul absențele. Se pare că tot așa se întâmplă și este oribil că se întâmplă așa”, a spus Ghenea, referindu-se la cele câteva sute de școli, din totalul de câteva mii, care au participat la un proiect-pilot pentru introducerea catalogului digital.
Andrei Dudoiu, Managing Partner, SeedBlink, a vorbit de asemenea despre Silicon Valley Bank și trecerea băncii – prezentă inclusiv recent într-un top Forbes al băncilor americane – “from hero to zero”.
“Două decizii greșite am sesizat la prima scanare, una fiind păstrarea tuturor ouălor într-un singur coș, bondurile. Toate regulile de risc magament spun că nu poți miza totul pe un singur instrument, chiar dacă aparent este fără risc. Viața demonstrează că în orice există riscuri. În plus, modul în care au reacționat, vânzând în pierdere o parte din acest portofoliu, a declanșat această situație, iar felul în care au comunicat ce vor să facă a escaladat tot scandalul”, spune Dudoiu.
Anul trecut, platforma de crowdfunding a obținut aprobările necesare astfel încât să se adreseze investitorilor din întreaga UE, a deschis birouri la Sofia și Atena și a cumpărat o platformă cu același specific din Olanda, astfel încât acum a ajuns la o comunitate formată din peste 50.000 de investitori, din 80 de țări.
“Am participat la runde care depășesc 160 de milioane de euro, din care contribuția SeedBlink e undeva la 25-26 de milioane de euro”, completează Dudoiu.
Alexandru Holicov, CEO și Fondator, Adservio, a anunțat că platforma de management educațional urmărește atât extinderea internațională cât și aria de adresabilitate, urmând să fie accesată și de către universități.
“Avem planuri mari de extindere, în Europa și poate chiar în America. Anul trecut am făcut un prim pas, în Azerbajdan. În general ce urmărim în scalarea internațională sunt școlile internaționale și școlile care folosesc un sistem de educație pe care îl găsim și în România”, a spus fondatorul platformei disponibilă acum în peste 1.000 de unități școlare publice și private din România.
Anul trecut, Adservio a accesat o rundă de finanțare de 2 milioane de euro de la Catalyst România.
Sorin Petcu, CEO și Fondator Santinela, are de asemenea planuri privind o puternică prezență internațională pentru compania care se ocupă de monitorizarea liniilor de producție în fabrici și de crearea unui mediu integrat de managament, mai ales în industria de manufacturing.
Printre clienții Santinela se numără Danone România și, în străinătate, o afacere de familie din Germania, principalul furnizor de apă minerală din Mexic, Bonafont, și un mare jucător european de alimente congelate.
“Am început acest proces de internaționalizare și ne pare rău că în România ceea ce oferim noi este văzut ca un nice to have. Mai ales în această perioadă de criză, unde la orice problemă și orice pierdere pe o linie de producție – de timp, materiale sau productivitatea muncii - noi în general creștem prețurile dar nu ne prea uităm la costuri”, a susținut Petcu.
George Grama, Fondator Atlas Navi, a accentuat importanța atragerii de fonduri europene pentru companiile aflate în căutarea de finanțare, recunoscând că și businessul propriu a fost salvat printr-un astfel de acord.
“Am avut noroc, pentru că fix când a venit pandemia am luat contractul de finanțare, care probabil sincer ne-a salvat ca firmă”, a spus antreprenorul care a fondat și vândut ulterior aplicația Startaxi, pentru a dezvolta mai târziu mai multe software în domeniul transporturilor, inclusiv Atlas Navi, o aplicație de navigație care folosește inteligența artificială pentru a detecta obstacolele din trafic (drumuri în lucru, gropi, trafic pe fiecare bandă, accidente etc) și rerutează șoferii în funcție de reperele detectate.
Fără să investească în marketing, aplicația lansată în urmă cu circa șase luni are acum circa 500.000 de utilizatori, în Europa și SUA.
“Cred că în perioade de crize nu ține doar de aptitudinile antreprenorilor să aplice la linii de finanțare, trebuie să se potrivească foarte multe lucruri – să ai niște cifre din trecut, active cu care să poți gira, să te poți înțelege cu banca să-ți dea un credit într-o lună, nu în 3 sau 4. Îmi amintesc și procesul de la IMM Invest (pentru care a aplicat antreprenorul la un moment dat, n.r.) și toate cele. E destul de dificil și de aceea venture capital și fondurile care au apărut la noi sunt foarte benefice”, a concluzionat el.
