VIDEO - Conferința EU Funds Profit.ro & First Bank. Antreprenorii sunt pregătiți pentru PNRR. Programul poate însă funcționa doar dacă Guvernul repetă lecțiile învățate în pandemie și discută cu mediul bancar

Antreprenorii sunt pregătiți pentru banii din Programul de Reziliență și Redresare (PNRR), fiind important ca fondurile să ajungă în România cât mai rapid. O bună funcționare a programului poate să vină dacă Guvernul repetă însă lecțiile învățate în pandemie, când inițiative precum IMM Invest și moratoriul la plata ratelor au funcționat doar după discuțiile cu mediul bancar.

Pentru tranziția digitală și verde este important ca banii din PNRR să ajungă în România cât mai rapid,  antreprenorii fiind gata pentru aceste fonduri, sunt mesaje transmise la Conferința EU Funds Profit.ro & First Bank - Finanțăm relansarea economiei.

Conferința a fost transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV.

VIDEO poate fi văzut AICI

Antreprenorii sunt pregătiți pentru banii din Programul de Reziliență și Redresare (PNRR), fiind important ca fondurile să ajungă în România cât mai rapid, transmite CEO-ul First Bank, Henk Pardekooper.

O bună funcționare a programului poate să vină dacă Guvernul repetă lecțiile învățate în pandemie, când inițiative precum IMM Invest și moratoriul la plata ratelor au funcționat doar după discuțiile cu mediul bancar.

Bancherul se așteaptă la o perioadă economică bună, pornind de la cea mai recentă prognoză a Comisiei Europene, care arată că UE ar trebui să evite o recesiune în acest an, în timp ce dinamica economiei românești a fost rectificată în sus de la 1,8% la 2,5%.

Pardekooper vorbește despre impactul PNRR în creșterea economiei de 2-3% până în 2026 și de cele aproape 100.000 de locuri de muncă pe care Comisia Europeană estimează că le va genera în România. ”PNRR a fost stabilit ca o consecință a pandemiei, însă economia europeană și cea a României s-au dovedit a fi mult mai reziliente în a gestiona o asemenea criză decât și-au imaginat oamenii. Iar partea bună care ne-a rămas în urma pandemiei este acest Plan de Reziliență”, spune directorul executiv al First Bank. ”

Trăim într-o perioadă incertă. Da, timpurile sunt totdeauna incerte, dar nu cred că sunt mai nesigure astăzi decât au fost de obicei”, spune Pardekooper. “Când trecem dintr-o eră economică în alta ne confruntăm cu șocuri, niciodată nu este o trecere liniară”.

Scăderea ROBOR de la 8% la 7% arată o stabilizare în piața financiară, crede Pardekooper, care estimează că ROBOR va scădea în continuare.

”Pentru antreprenori e important să nu stea și să aștepte. N-am auzit niciodată un antreprenor care să spună am o idee foarte bună, dar voi aștepta să scadă ROBOR, și apoi o voi implementa. Antreprenorii trebuie să-și pună în practică ideile”, adaugă CEO-ul.

Pentru tranziția digitală și verde este important ca banii din PNRR să ajungă în România cât mai rapid, spune Pardekooper, care adaugă și că antreprenorii sunt gata pentru aceste fonduri. First Bank a făcut o echipă dedicată pentru acest program și ”vrea să devină parte integrantă a procesului de implementare a finanțării, astfel încât banii să ajungă în economie și la antreprenori cât mai curând posibil”.

”Ne dorim să stăm la masă cu dumneavoastră să vedem cu băncile pot devenit partea în acest proces de implementare”, transmite Pardekooper ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene Ioan Marcel Boloș, prezent la conferință. Pardekooper arată că este nevoie de organizare și amintește de episodul recent al pandemiei, când programele IMM Invest și implementarea moratoriului la credite au avut succes doar după ce guvernul a intrat în discuții cu sectorul bancar.

”Miniștrii responsabili au invitat toate băncile la discuții, îmi amintesc de acea întâlnire, și programul IMM invest a avut un succes extraordinar”.

”Să învățăm din asta, să ne așezăm cu toții la masă, ca băncile și consultanții să poată identifica care sunt dificultățile de implementare. Un lucru e să ai un plan și o strategie și să vorbești despre asta, dar mai greu e întotdeauna să implementezi. Dacă guvernul procedează la fel și utilizează lecțiile învățate, cred că riscul de a pierde banii va fi minimizat”, arată directorul First Bank.

Programul PNRR presupune granturi de la UE de 14,2 miliarde de euro și împrumuturi de 14,9 miliarde de euro. 41% din sume sunt alocate pentru investiții care sprijină obiectivele climatice, precum modernizarea căilor ferate (3,9 miliarde de euro), mobilitatea urbană (1,8 miliarde de euro), sau producția de energie regenerabilă (855 de milioane de euro) ori eficiența energetică a clădirilor (2,7 miliarde de euro). Peste o cincime din bani sunt alocați domeniului digitalizării, dintre care 1,5 miliarde de euro pentru digitalizarea administrației publice. 

Una dintre problemele pe care firmele care accesează fonduri europene spun că o au este aceea că trebuie să finanțeze din resurse proprii sumele cheltuite până la încasarea banilor de la UE, spune Ionuț Encescu, Head of Products and Digital Innovation HUB, First Bank.

Antreprenorii pot lua, însă, credite de până la 100% din valoarea grantului, astfel încât să nu-și blocheze banii.

În România ar trebui să intre până în 2026 până la 14,2 miliarde de euro din granturi europene prin Programul de Reziliență și Redresare, bani care se adaugă fondurilor structurale obișnuite. Utilizarea fondurilor europene și dezvoltarea unui proiect sunt procese complexe, explică Ionuț Encescu.

Una dintre problemele ridicate de antreprenori este legată de finanțarea cheltuielilor până ce granturile sunt încasate. ”Noi discutăm tot timpul cu clienții noștri și una dintre problemele de care ne spun cel mai des este ideea că trebuie să-și finanțeze cumva din fondurile proprii acele discrepanțe de cash flow care pot apărea în timpul derulării unui proiect cu fonduri europene. Noi suntem aici să spunem tuturor că aceste discrepanțe de cash slow nu trebuie asigurate din fondurile proprii, pentru acestea sunt credite bancare, prin care noi putem finanța dintr-un grant 100%, incluzând TVA, contribuția proprie poate fi finanțată până la 10 ani și în proporție de 90%, inclusiv TVA”, spune oficialul First Bank.

Encescu arată că banca se implică cu consultanță pentru clienți și la nivel de dimensionare a proiectului cu fonduri europene față de capacitățile financiare ale firmei. Banca a dezvoltat o echipă în head office pentru gestionarea proiectelor cu fonduri UE și extinde expertiza și la nivelul consultanților băncii din rețea.

”Ne concentrăm pe parteneriatul de lungă durată, pornind de la idee, și chiar invităm clienții să vină să ne povestească despre idee încă de la început, tocmai pentru a-i conduce prin tot procesul acesta de la idee și până la finalizarea proiectului”, explică Encescu. First Bank a creat un ecosistem, spune Encescu, de parteneriate cu firme de consultanță în fonduri europene. ”Avem parteneriate în zona de eficiență energetică, parteneriate cu firme care fac proiecte de panouri fotovoltaice și eficiență energetică”, spune bancherul.

Apelul de proiecte pentru digitalizare în vederea consolidării poziției competitive a firmelor, din Programul de digitalizare a IMM, va fi lansat miercuri, 15 februarie, după mai multe amânări, iar la aceeași dată va fi lansat în consultare și ghidul pentru investițiile mari în digitalizare, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ioan Marcel Boloș.

În cazul apelului de proiecte care va fi lansat acum granturile sunt cuprinse între 20.000 - 100.000 euro, iar finanțarea este acordată, potrivit ministrului, pentru activitatea de bază a companiilor, nu activitatea administrativă, punctajul fiid calculat pentru digitalzarea activităților de producție și servicii.

De acest program de granturi, de 347 milioane euro, ar urma să beneficieze 5.000 de firme, iar apelul a fost amânt pentru ca procesul de evaluare a proiectelor fă fie, la rândul său, complet digitalizat, a mai spus ministrul Boloș. Astfel, evaluarea proiectelor se va realiza în câteva luni, a promis ministrul, față de o durată de câțiva ani cum se întâmpla în trecut.  

Tot la 15 februarie va fi lansat în consultare și ghidul pentru investițiile mari în digitalizare,  cun un buget de 150 milioane euro. În acest caz, proiectele finanțate ajung până la 3 milioane euro, și pentru grant-uri pot aplica în parteneriat de firma care are nevoi ede digitalziare împreună cu firma care produce soft-urile pentru automatizare sau digitalizare.

Ministrul Boloș a arătat că lecții învățate cu prilejul acestor programe este nevoia unor proceduri de evaluare complet digitalzita și aplicarea celor mai bune soluții, cahiar dacă nu mulțumesc pe toți aplicanții.

El a anunțat și că Guvernul va trebui să majoreze contingentul muncitorilor străini care pot intra în România anul acesta, pe măsură ce sunt semnate contractele de execuție pentru proiectele de investiții din fonduri europene.

”Toate acest contracte de finanțare vor avea nevoie de constructori care, dintr-odată, vor trebui să implementeze un val imens de procete și din această persectivă noi, Guvernul, trebuie să pregătim un set de măsuri pentru consolildarea capacității admnistrative în domeniul constucțiilor, pentru că va fi o abundență de oferte în piața de construcții și temerea cea mai mare este că la un moment dat vom duce lipsă de constructori și forță de muncă pentru implementarea acestor proiecte”, a arătat Boloș.

De asemenea, Guvernul vrea să propună ca proiect-pilot în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ”satul autonom energetic”, respectiv introducerea în mediul rural a unor sisteme centralizate de mici dimensiuni pentru asigurarea energiei termice, respectiv a încălzirii și apei calde în locuințe.

”Noi vrem să propunem ca proiect pilot în PNRR implementarea unui nou concept, acel de sat autonom energetic, este un model nemțesc pe care l-am văzut implementat și care funcționează foarte bine, ar însemna un fel de serviciu centralizat de alimentare cu energie termică (SACET) de mici dimensiuni. Utilizând acest concept de sat autonom energetic, încercăm să asigurăm căldura și încălzirea locuințelor, împreună cu apa caldă menajeră, ceea ce ar fi o schimbare radicală în standardele de viață și locuire ale populației de la țară”, a spus Boloș, amintind că, în România, 3,5 milioane de gospodării se încălzesc cu lemne.

Peste 5.000 de apeluri telefonice sunt recepționate zilnic la call center-ul pentru cardul de energie, a mai transmis ministrul care a îndemnat la calm și la răbdare, dând asigurări că toți beneficiarii vor ajunge să le folosească la plata facturilor de energie.

Viitorul fondurilor europene pentru IMM va însemna instrumente financiare, granturile urmând să dispară din finanțările comunitare, a transmis consilierul de stat la Cancelaria Prim-Ministrului României Teodora Elena Preoteasa.

Consilierul a îndemnat astfel la utilizarea eficientă a granturilor actuale, subliniind că, pentru o absorbție eficientă, fondurile nu mai trebuie îndreptate aproape către autorități, ci în egală măsură către mediul privat, competitiv.

Teodora Preoteasa a arătat că, în urma unui studiu efectuat în 2020, Comisia Europeană a ajuns la concluzia că instrumentele financiare sunt mult mai adecvate pentru IMM. 

”Concluzia a fost că instrumentele financiare sunt mult mai adaptabile, ca să zic așa, pentru IMM-uri decât granturile, existând teoria că un grant te ține în viață strict pe perioada cât primești această incentivare, iar ulterior vei avea nevoie de o altă sursă ca să reziști și să te menții în piață, pe când un instrument financiar implică și o componentă importantă, un plna de afaceri ambițios și sustenabil și, iată, că poate în acest fel vei rămâne mult mai competitiv și ulterior în piață”, a arătat consilierul de stat. 

”Cred eu că viitorul înspre această zonă se îndreaptă. Nu vom mai avea parte de aceste granturi, iată, și cred că este foarte important să să ne focusăm să-i absorbim și să folosim aceste oportunități, pentru că în viitor nu vom mai avea parte”, a adăugat Teodora Preoteasa.

Consilierul a mai afirmat că trebuie să existe un parteneriat între privat și public, deoarece: ”nu mai ne aflăm în situația în care toate fondurile europene se duc într-un sistem non-competitiv către autoritățile centrale locale și rămân acolo neutilizate ci trebuie să mergem către un sistem în care competitiv în care toată lumea este la masă, altfel cei 80 miliarde euro, într-adevăr, nu vor fi absorbiți”.

România riscă să se confrunte cu o lipsă de companii capabile să finalizeze proiecte mari de infrastructură, energie, apă și mediu și trebuie să permită la licitații ca prețul să fie fixat de piață, a avertizat Valeriu Iftime, Președintele Comitetului pentru energie și mediu al Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR).

"Este pentru prima dată când fondurile depășesc posibilitățile de absorbție, și nu e vorba de ineficiența statului sau de lipsa de pregătire a companiilor. Va fi o lipsă acută de firme care au puterea de a duce la capăt proiecte. 80% din companiile care contează în România și care se ocupă de lucrări de infrastructură în energie apă și mediu au contracte pe următorii 2 ani", a afirmat președintele comitetului.

Reprezentantul Camerei de Comerț și Industrie a României apreciază totodată că prețurile licitațiilor trebuie să fie stabilite de piață și că standarele de costuri sunt depășite, în condițiile în care în multe cazuri tarifele sunt stabilite în baza unor studiile de fezabilitate vechi, din 2016 sau 2017.

"Piața trebuie să-și stabilească prețul. Dacă avem preț companiile vor fi interesate, vor avea apetit și nu vor mai risca mult. (...) Toate companiile mari care au intrat în insolvență s-au grăbit, au fost avide să câștige și au ajuns să nu se mai poată finanța, din diverse motive", spune Iftime.

El a vorbit și despre problemele de mediu cu care se confruntă România, dând mai multe exemple. "În satele din România sunt 3 milioane de bude, care nu au legătură cu mediul. Dacă noi în secolul XI vorbim de mediu și nu luăm în seamă lucrul ăsta, la un moment dat o vom păți cu toții. Criza următoare va fi criza apei - astăzi dacă vom căuta apă de băut în pământul României foarte greu o găsim, din cauza faptului că zi de zi într-un fel sau altul o impurificăm", spune Valeriu Iftime.  

Totodată, din 100 de tone de gunoi menajer, doar 14 sunt recuperate cu revalorificarea hârtiei, metalelor sau sticlei. Peste 80% din cantitatea totală ajunge la gropile de gunoi, "bombe ecologice nemuritoare".

Un alt exemplu se referă la încălzirea din mediul rural, unde 3,5 milioane de locuințe au sobe, cu un randament extrem de redus, de 20%. Din calculele lui Iftime, o creștere a randamentului la 60% ar echivala cu salvarea unei suprafețe de 5.600 ha de pădure.

El remarcă, de asemenea, că jumătate din combustibilul primar din România este folosit pentru încălzirea populației și că nicio localitate nu are o strategie în acest domeniu. "Nicio strategie energetică sau de mediu nu poate ține de un singur ciclu de guvernare. În Danemarca sau alte țări sunt strategii pe 20 de ani, calendare stabilite de la care nu se abate nimeni. Când un primar vine într-un oraș trebuie să știe că are o strategie deja asumată, pentru încălzire sau pentru mediu", susține președintele Comitetului pentru energie și mediu al CCIR.

Totodată, Iftime consideră că, asemenea SUA sau Germania, și România se poate dezvolta cu muncitori străini, dacă statul va încuraja o astfel de abordare, în condițiile în care deja unele companii din domeniul construcțiilor fac mai mult "muncă de turism", având 300 - 400 de angajați străini.

Noul Plan Național Strategic (PNS) 2023 - 2027, prin care România pune în practică Politica Agricolă Comună post 2023, va permite acordarea de finanțări pentru noi categorii de beneficiari, în sectoare precum floricultura, hameiul și cartofii, a transmis George Chiriță, Director General, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

El a afirmat că AFIR are un portofoliu de 6,4 miliarde euro și 70.000 de proiecte în implementare, cu un grad de absorbție de 90-91%.

"Seceta ne-a afectat, în primul rând cerințele fermierilor se îndreaptă spre această necesitate, după care tinerii fermieri care trebuie ajutați, au fost și vor fi ajutați, apoi procesatorii și aproape toate categoriile de fermieri, inclusiv zootehnia, și am prins în noul PNS noi categorii, care până acum nu au fost finanțate, și mă refer aici la floricultură, cultura de hamei și cartofii. Calendarul e deja scris, de ghiduri ne-am apucat, până la jumătatea anului sigur o să avem și calendarul și ghidurile care o să fie până în 2024", a spus Chiriță.

El a arătat, de asemenea, că din vechile programe a rămas un portofoliu de 6 miliarde euro, la care se adaugă o sumă de 2,4 miliarde de euro aferentă tranziției din 2021 - 2022. Totodată, Chiriță a afirmat că AFIR este complet digitalizată și că - o premieră pentru agențiile publice din România - a lansat o aplicație mobilă cu ajutorul căreia beneficiarii pot vedea statusurile și toate informațiile proiectelor.