Lipsa unui investitor care să preia compania Oltchim, aflată în insolvență, a blocat plata salariilor compensatorii către cei aproape o mie de angajați disponibilizați în urmă cu doi ani, salarii care ar trebui achitate de către compania de stat din banii plătiți de un viitor proprietar, iar Guvernul caută o soluție pentru ca această problemă socială să nu degenereze. Varianta găsită relevă însă că foștii angajați își vor primi integral banii cuveniți abia peste trei ani și jumătate.
La nivelul Guvernului au fost căutate diferite variante de soluții și chiar a fost elaborat un proiect de hotărâre prin care aceste plăți erau preluate la buget, dar operațiunea a fost blocată după ce ministerele au refuzat să avizeze documentul, de teamă că operațiunea este susceptibilă de a fi declarată ajutor de stat ilegal și va declanșa o investigație a Comisiei Europene la Oltchim, care să genereze ulterior o verificare din partea Bruxelles-ului a tuturor cazurilor similare.
Datoria totală netă către cei 969 foști angajați ai Oltchim depășește 36,5 milioane lei și, conform unui document oficial obținut de Profit.ro, nu poate fi avansată decât soluția unei plăți lunare de 1.000 lei/persoană.
Oltchim se află în imposibilitatea de a achita salariile compensatorii din venituri rezultate din activitatea curentă, astfel că acestea ar trebui plătite la vânzarea Oltchim SPV, companie înființată prin preluarea activelor viabile ale combinatului, fără datorii. Prelungirea perioadei necesare valorificării activelor Oltchim a generat însă proteste și zeci de litigii pe rolul tribunalelor din Pitești și Vâlcea.
Variantele analizate la nivelul Guvernului – eșec după eșec
Documentul citat relevă că, pentru aplanarea conflictului, la nivelul Guvernului a fost elaborat un proiect de hotărâre prin care această creanță salarială era cesionată statului, prin Ministerul Finanțelor. Proiectul a fost transmis pe circuitul de avizare, dar a primit aviz negativ de la ministerele implicate, de teamă că operațiunea va fi considerată ajutor de stat neautorizat.
Miniștrii au ajuns și la concluzia că emiterea unui act pentru cesionarea creanțelor salariale contravine dispozițiilor Codului Civil, deoarece creanțele declarate netransmisibile de lege, cum sunt și plățile compensatorii, nu pot fi cesionate.
O altă variantă gândită la nivelul Guvernului a fost emiterea unui act normativ care să modifice Legea privind utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, prin majorarea plafonului în limita căruia pot fi achitate plăți compensatorii. În prezent, conform normelor în vigoare, suma totală a creanțelor salariale suportate din Fond nu poate depăși cuantumul a trei salarii medii brute pe economie.
Cum angajații disponibilizați de la Oltchim au încasat deja bani din acest Fond, în limita celor trei salarii, guvernanții și-au dat seama că emiterea unui astfel de act normativ nu poate fi aplicată în cazul Oltchim, deoarece o lege nu poate fi aprobată decât pentru viitor, iar la Oltchim au fost deja produse efecte juridice prin efectuarea plăților, limitate, din Fondul de garantare.
Soluția salvatoare: eșalonare pe trei ani și jumătate
În aceste condiții, varianta găsită la nivelul Guvernului este modificarea planului de reorganizare al Oltchim, confirmat din primăvară de către judecătorul sindic, pentru vânzarea mai rapidă a activelor nefolositoare combinatului, în scopul obținerii de resurse financiare. Modificarea planului de reorganizare necesită acordul creditorilor și o nouă confirmare din partea judecătorului sindic.
Această variantă nu este însă văzută ca fiabilă decât combinată cu un grafic de plăți eșalonate lunar către foștii angajați, de 1.000 lei/persoană, ritm în care aceștia nu vor primi integral banii care li se cuvin decât peste aproximativ trei ani și jumătate.
Acest lucru este confirmat și de ultimul raport semestrial al Oltchim, publicat la jumătatea lunii trecute, în care se menționează că, în contul salariilor compensatorii, personalul disponibilizat a încasat lunar, în aprilie și mai, suma de 531 lei, iar începând cu luna iunie - 1.000 lei lunar.
Oltchim este controlat de stat prin Ministerul Economiei, care deține 54,8% din acțiuni, și se află în insolvență din ianuarie 2013.
Telenovela tentativelor de privatizare
Solicitarea de oferte pentru vânzarea combinatului Oltchim și începerea negocierilor cu investitorii au reprezentat, în 2012, o precondiție pentru aprobarea unei evaluări a acordului încheiat de România cu Fondul Monetar Internațional, dar procedura, derulată pe fondul protestelor muncitorilor care nu își mai primiseră salariile, a eșuat într-un scandal generat de alegerile parlamentare care urmau în acel an.
Oferte au fost depuse de către companiile PCC SE, înregistrată în Germania, Chimcomplex și Aisa Invest, prin omul de afaceri Ștefan Vuza, dar și președintele PP-DD, Dan Diaconescu, aflat atunci în campania electorală pentru alegerile parlamentare, ca și liderul PSD, premierul Victor Ponta. Licitația, transmisă în direct ca un spectacol de televiziune, a fost câștigată de Diaconescu, care, pentru preluarea a 54,8% din acțiunile deținute de stat la Oltchim, a oferit 203 milioane lei, cel mai mare preț.
Au urmat însă negocieri între Diaconescu și conducerea Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI), transmise în premieră în direct la TV, care nu au condus la niciun rezultat, ci au culminat cu scena în care Diaconescu a ieșit din sucursala unei bănci cu o pungă cu bani în mână, pentru plata salariilor muncitorilor de la Oltchim, gest prin care a vrut să demonstreze că are bani pentru a cumpăra combinatul. După o săptămână în care reprezentanții Guvernului au declarat că nu au primit dovada existenței banilor, rezultatul licitației a fost anulat, șeful OPSPI a demisionat și a început campania electorală pentru alegerile parlamentare.
Imediat după alegeri, Oltchim a fost introdusă în procedură de insolvență, procesul de privatizare a a fost reluat, dar nu a putut fi încheiat nici până la sfârșitul anului trecut, din lipsă de oferte.
Noi speranțe
În primăvara acestui an, creditorii Oltchim au aprobat reorganizarea companiei prin introducerea activelor performante într-o entitate separată care să fie privatizată, Oltchim SPV.
În ultimele două luni, reprezentanții companiei chineze de petrochimie Junlun Petroleum Co. Ltd. au efectuat mai multe vizite în România, reprezentanții acesteia având întâlniri inclusiv cu ministrul Economiei, Comerțului și Turismului, Mihai Tudose, în urma cărora și-au manifestat interesul pentru privatizarea combinatului chimic.
În plus, în iulie, cei de la Chimcomplex și-au reafirmat interesul pentru Oltchim, afirmând că intenționează să achiziționeze combinatul și să înființeze astfel Compania Română de Chimie. Directorul Chimcomplex, Dumitru Coman, a declarat că echipa de management a grupului SCR, din care face parte compania, deține expertiza și soluțiile necesare pentru salvarea Oltchim.
Oltchim a raportat, pe primul semestru din 2015, un profit net, contabil, de 2,31 miliarde lei (518 milioane euro), după anularea unor datorii de 2,35 miliarde lei în baza planului de reorganizare, din activitatea curentă combinatul chimic având în primul semestru pierderi în scădere la 9,12 milioane lei, se arată în raportul semestrial al companiei.
