Românii țin peste 55 miliarde de lei în depozite pe termen foarte scurt, cu scadența de o zi, iar acești bani nu produc beneficii consistente pentru deponenți sau economie, susțin reprezentanții celor mai mari fonduri de investiții din România. Datele Băncii Naționale a României arată că valoarea depozitelor pe termen scurt a crescut anul trecut față de 2015 cu aproape 39%, de la 39,9 miliarde de lei la 55,4 miliarde de lei.
„Anul trecut au crescut depozitele populației și aproape 15 miliarde de lei s-au dus în plus în depozite overnight (n.red. depozite în care termenul de scadență este ziua lucrătoare următoare datei constituirii). Banii aceia nu produc suficient pentru client și aproape zero pentru economie, deci nimeni nu are de câștigat,” afirmă Mihai Purcărea, CEO al BRD Asset Management.
Educația financiară deficitară reprezintă unul dintre motivele care explică apetența românilor pentru depozite, în detrimentul plasării economiilor în fonduri de investiții, piața de capital sau alte instrumente financiare, au afirmat administratorii de fonduri de investiții.
„Pentru români, prima sursă de sfaturi despre cum să-ți gestionezi banii o reprezintă familia și prietenii, conform unui studiu IMAS. Peste jumătate dintre femei (55%) și aproape 40% dintre bărbați își obțin astfel sfaturile cu privire la modul de economisire. Din păcate, România are cel mai scăzut grad de educație financiară din Uniunea Europeană, conform unui sondaj Standard & Poor’s, și astfel este foarte probabil ca românii să solicite cui nu trebuie dintre apropiați sfaturi despre cum să-și investească banii agonisiți cu atâta trudă,” arată și Lucian Anghel, președintele Consiliului de Administrație al Bursei de Valori București.
În România, educația financiară modestă își face simțite efectele în rândul populației, spune și Dragoș Manolescu, directorul general adjunct al OTP Asset Management. „În afară de stocul de depozite, trebuie să ținem cont că peste 90% din banii investiți stau în cvasi-depozite, acele fonduri de obligațiuni care aduc mai mult decât un depozit bancar, însă pe termen lung, spre deosebire de acțiuni, nu pot capta creșterea economică,” a susținut Manolescu.
„La obligațiuni majoritatea clienților se gândesc că sunt asemănătoare sau identice cu depozitele bancare. Cu toate acestea, puțini iau în calcul potențiala fluctuație ce ar putea apărea în cazul creșterii de dobândă. Uitându-mă la nivelul dividendelor și obișnuinței clienților de a privi de la bun început acțiunile ca fiind volatile, cred că acțiunile nu reprezintă un risc mare. Atâta timp cât clientul înțelege riscul și și-l asumă, avem potențial de creștere,” arată și Aurel Bernat, director general adjunct la BT Asset Management.
Drumul spre investițiile în fonduri de acțiuni nu este însă foarte circulat, consideră Dragoș Neacșu, președintele Erste Asset Management. „Dacă ar câștiga mâine 100.000 de euro, primele investiții ale românilor ar fi într-o afacere (15,5%), în călătorii (15,1%) sau în imobiliare (14,2%). Doar 1,5% dintre români și-ar plasa banii într-un fond de investiții,” a adăugat Neacșu, citând un studiu sociologic la nivel național, realizat de D&D Research în mai 2016, la solicitarea Erste Asset Management.
„Credem că un portofoliu ca să poată genera randamente pozitive trebuie să fie diversificat, dar trebuie să luăm în calcul și orizontul de timp. Nu putem investi în acțiuni pentru trei luni,” apreciază Răzvan Szilagyi, directorul general al Raiffeisen Asset Management.
Diversificarea este cuvântul-cheie, crede și Milan Prușan, managing director în cadrul NN Investment Partners. „Cel mai greu e să aplici acest demers de diversificare și mai ales e foarte greu de a administra zona psihologică. E clar că pentru a fi o industrie credibilă care să atragă noi investitori trebuie să venim cu un mesaj puternic, susținut și bine documentat,” a spus Prușan, în cadrul evenimentului „Primăvara investițională” organizat de BVB.
Clienții au motive să investească mai mult în acțiuni în acest an, mai ales datorită dividendelor, spun administratorii fondurilor de investiții. „Dividendele sunt mult mai interesante decât dobânzile. Principala temă la BVB este dividendul și sunt ferm convins că și anul acesta BVB va avea printre cele mai mari randamente ale dividendelor din lume,” a mai spus Manolescu.
Piața de capital din România mai are însă o caracteristică pozitivă semnificativă foarte importantă pentru încrederea investitorilor. „România a avut randamente constant pozitive în echivalent euro timp de cinci ani la rând. Spre deosebire de alte burse, din 2012 și până în 2016, randamentele de pe piața de capital locală în echivalent euro au fost mereu pe plus și au crescut cu 97% în această perioadă. Practic, cine a investit în urmă cu cinci ani pe piața de capital și-a dublat investiția în euro,” este mesajul Bursei de Valori București.
