Impunerea obligației de a instala case de marcat (mai corect spus „module fiscale”, deoarece legea nu obligă imprimarea de bon fiscal ) la automate comerciale, cum sunt cele de cafea sau de snacksuri, ar putea scoate de pe piață peste 30% dintre acestea. Măsura însă nu poate fi implementată în condițiile actuale, având în vedere că nu există un studiu de impact asupra industriei de vending, dar și din cauza unor constrângeri de ordin tehnic.
Noua lege a caselor de marcat obligă firmele care operează automate comerciale să instaleze case de marcat (module fiscale specializate) la fiecare dintre aceste aparate. Acest lucru ar putea însă distruge Industria de Vending din România!
O consecință directă și imediată a acestei obligațivități ar putea fi reducerea numărului de automate aflate la dispoziția consumatorilor, dar și creșterea prețurilor la produsele din automate, în contextul unei concurențe reduse, dar și generată de creșterea costurilor pentru operatorii care vor reuși să rămână pe piață.
Potrivit estimărilor oficiale, în prezent sunt operaționale și ar necesita case de marcat circa 90.000 de automate comerciale.
La finalul anului trecut, Guvernul a luat decizia de a prelungi termenul de instalare a caselor de marcat în automate până la finele anului 2020, din cauza faptului că cei care trebuiau să pună în practică litera legii nu au luat în calcul specificitatea acestor automate. În acest moment nu există o soluție de casă de marcat (modul fiscal) care să fie compatibilă cu toate tipurile de automate existente pe piață. Termenul până la care modulele fiscale ar trebui instalate nu este unul realist și cel mai probabil va trebui din nou amânat.
Amânarea obligației este o decizie corectă a Guvernului, dar nu rezolvă fondul problemei și anume că piața este atât de diversă încât aproape jumătate dintre automatele aflate în prezent în funcțiune ar putea fi scoase efectiv de pe piață deoarece, din punct de vedere tehnic, nu pot fi echipate cu module fiscale.
Circa 20% dintre automatele aflate acum în funcțiune sunt modele prea vechi pentru a se putea instala pe acestea case de marcat, în timp ce pentru peste 25% din automate sunt efectuate în prezent verificări, riscul fiind foarte ridicat ca nici acestea să nu poată fi echipate cu aparate de marcat.
Diversitatea foarte mare a parcului de automate comerciale face astfel imposibilă găsirea unei soluții ușor de implementat, iar variantele posibile sunt extrem de costisitoare putând elimina astfel de pe piață aproape jumătate din automatele aflate în funcțiune.Impact este unul foarte puternic asupra tuturor celor care activează în Industria de Vending, dar mai ales asupra firmelor care le operează cât și a utilizatorilor.
Mai grav este faptul că eventuala dispariție a unui număr mare de automate ar afecta încasările la bugetul statului. Este absurdă situația în care se găsește astăzi „Legiuitorul”, care, în încercarea sa de a optimiza și de a crește colectarea de taxe și impozite, printr-o lege trecută prin Parlament fără un studiu de impact, riscă să distrugă o industrie întreagă și să lase pe drumuri mii de angajați, iar în final să colecteze mai puțini bani la buget.
Ne puneam astfel o întrebare legitimă: „De ce ar face cineva acest lucru?”
Un alt aspect care trebuie luat în considerare este că fiscalizarea propriu-zisă ar fi oricum foarte dificilă, în contextul în care serverele ANAF care ar trebui să preia date din automatele comerciale în timp real nu sunt încă funcționale. Mai mult, inspectorii ANAF responsabili cu verificarea fiscalizării automatelor nu au pârghii sau instrumente de lucru concrete prin care să urmărească situația automatelor care dispun sau nu de case de marcat (module fiscale).
ANAF nu a reușit nici până în prezent să-și pună la punct sistemul informatic necesar pentru a prelua în timp real datele de la casele de marcat traditionale, cele aproape 500.000 instalate la firmele de retail clasice și care utilizau anterior modelele vechi cu role de hârtie.
În prezent, sunt câțiva producători locali de case de marcat care se pare că au avut acces la informații și care fac teste pentru a vedea în ce măsură echipamentele lor pot răspunde cerințelor Ministerului de Finanțe Publice.
Ministerul de Finanțe Publice trebuie să pregătească normele de aplicare ale legii, însă așteaptă specificațiile tehnice ale caselor de marcat penntru automate comerciale de la ICI-Institutul de Cercetări Informatice, aceasta fiind instituția însărcinată cu avizarea prototipurilor de case de marcat propuse de producători.
Ținând cont de impactul disproporționat și de beneficiile pe care introducerea caselor de marcat la automate le-ar aduce statului, singurii beneficiari ai acestei măsuri sunt producătorii de case de marcat și ICI - cei care vor lua o taxă piperată pentru avizarea acestora.
Autoritățile ar trebui să reevalueze planurile de a obliga firmele din domeniu să utilizeze aparate fiscale la fiecare automat sau cel puțin să ofere facilități fiscale, subvenții ori termene de conformare care să nu afecteze atât de grav firmele din domeniu.
În alte state, de exemplu, pentru dotarea firmelor cu noi case de marcat au fost atrase fonduri europene ori s-au oferit suvenții integrale pentru achiziția acestora . Alte țări au ales metode mai simple de fiscalizare de tipul impozitului forfetar, similar cu modelul folosit în HoReCa.
Cel mai normal lucru ar fi ca ministrul de Finanțe să acorde atenție acestei industrii care angajează direct peste 3.000 de persoane, cu afaceri de peste 300 milioane euro.
