VIDEO Profit.ro TV Maratonul Stabilitatea Economică - Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș: Următoarea cerere de plată a României în PNRR are în componență reforma fiscală, indiferent cât fugim de subiect

Următoarea cerere de plată din cadrul PNRR, cea cu numărul 4, include reforma fiscală, care va trebui să aducă la buget 23 de miliarde de lei, "indiferent cât fugim de subiect", spune ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, la Maratonul Stabilitatea Economică organizat de Profit.ro TV.

Evenimentul este organizat cu sprijinul Confederației Patronale Concordia

VIDEO POATE FI VĂZUT AICI

Decizia asupra modului în care se va ajunge la acest impact bugetar aparține coaliției de guvernare, pe baza rapoartelor pe care le întocmește Banca Mondială.

Pentru a putea trece, însă, la cererea de plată 4, România trebuie să rezolve cererea de plată 3, unde sunt probleme din cauza implementării neconforme de către unele ministere a jaloanelor, precum și de pe urma unor decizii CCR privind pensiile.

CITEȘTE ȘI BCR: Cheltuielile cu salariile, pensiile și dobânzile au ajuns la 88% din venituri. Guvernul testează răbdarea agențiilor de rating. Mai sunt necesare măsuri pentru reducerea deficitului

Alocarea PNRR modificată este de 28,5 miliarde euro (14,9 miliarde euro în împrumuturi, 13,6 miliarde euro în granturi).

Boloș a avertizat în ultima perioadă asupra riscurilor legate de PNRR, program care se încheie la 31 august 2026 și care avansează cu dificultate.

Multe dintre jaloanele prevăzute în PNRR sunt reforme care ar trebui implementate de către Guvern, Parlament sau alte instituții, dar care sunt tergiversate. Trecerea timpului nu avantajează România, astfel că riscul ca unele sume să fie pierdute devine tot mai mare pe măsură ce timpul se scurge.

"Este o certitudine că reforma fiscală este parte din cererea de plată numărul 4. Următoarea cerere de plată a României are în componență reforma fiscală, indiferent cât fugim de subiect sau găsim forme prin care să ocolim reforma fiscală. Este cuprinsă în PNRR, este în cadrul jalonului 207, și acolo scrie negru pe alb că cel puțin două condiții de bază de la impozitarea ecologică până la asigurarea sustenabilității sistemului fiscal al României, sunt lucruri pe care va trebui să le atingem din perspectiva reformei fiscale", a atras atenția Boloș

Potrivit acestuia, reforma fiscală trebuie să aducă la buget 23 miliarde lei. Decizia este a coaliției de guvernare, dar pe baza recomandărilor Băncii Mondiale.

CITEȘTE ȘI Ministrul finanțelor susține că datoriile către furnizori de energie sunt bugetate: Să vedem în aprilie care va fi noua schemă de plafonare

"În plus, în planul fiscal este de asemenea prevăzut ca reforma fiscală din PNRR să ducă la un impact bugetar de 1,1% din PIB, adică să aducă la bugetul de stat 23 de miliarde de lei. Aceste lucruri sunt o certitudine. Calea pe care vom ajunge la acest impact bugetar, felul în care vom regândi sistemul fiscal al României este o problemă care aparține atât coaliției de guvernare, care va trebui să ia o decizie în acest sens, dar și specialiștilor, pentru că la baza reformei fiscale stau rapoartele pe care le întocmește Banca Mondială și care analizează din perspectiva sustenabilității, a impozitării ecologice, a impactului bugetar, toate elementele necesare pentru ca reforma fiscală să fie jalon validat de către Comisia Europeană", a spus ministrul.

Guvernul a adoptat prin ordonanța trenuleț (de la final de decembrie) unele măsuri de creștere a veniturilor la buget, dar acestea aduc la buget o sumă mai mică față de ce este prevpzut în reforma fiscală. 

Ministrul Finanțelor, Barna Tanczos, dar și alți reprezentanți ai coaliției s-au angajat și au construit bugetul pentru anul acesta fără noi majorări de taxe și au transmis că încearcă ca măcar pentru acest an ajustarea fiscală prevăzută de planul fiscal pe 7 ani cu CE să se facă prin reduceri de cheltuieli și nu prin creșteri de venituri.

Ministerul Finanțelor va începe pregătirile pentru o reformă fiscală după terminarea bugetului, iar intenția este ca eventuale măsuri decise să nu fie aplicate din acest an, pentru a asigura predictbilitate mediului de afaceri. Reforma fiscală va viza o reașezare a sistemului de impozitare, cu o consolidare a încasărilor pe termen mediu și lung. Reforma va include și măsuri din programul de guvernare, cum este reducerea impozitării muncii.

Ce prevede planul fiscal pe șapte ani cu CE legat de reforma fiscală

Măsurile fiscale cu impact bugetar de cel puțin 1,1% din PIB pentru anul 2025 net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii vor avea la bază scenariile elaborate de Banca Mondială conform recomandărilor formulate potrivit jalonului 205 din PNRR. adoptarea ar trebui să aibă loc în primul trimestru din acest an. Anul următor, impactul anualizat ar fi de 1,5% din PIB.

CITEȘTE ȘI Guvernul Ciolacu vrea aproape 4 miliarde de lei de la Isărescu

• Un raport asupra sistemului fiscal elaborat de către Banca Mondială care va cuprinde două scenarii pentru a avea un impact bugetar estimat la cel puțin 1,1% din PIB în anul 2025 net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii - termen T1 2025
• Un memorandum aprobat de către Guvernul României privind măsurile specifice fiscale - termen T1 2025
• O dezbatere publică și consultare cu mediul de afaceri - T1 2025
• Un act normativ de modificare a Codului fiscal. Intrarea în vigoare a modificărilor ce vor fi aduse Codului fiscal: La depunerea cererii de plată nr. 4 pentru Planul Național de Redresare și Reziliență. În cadrul acestei cereri este cuprins și Jalonul 208, jalonul 237 precum și jalonul 207- termen T1 2025