Dacă legea dării în plată rămâne în forma curentă, atunci băncile vor investi astfel încât să facă diferențiere între clienți, active și regiuni atunci când dau credite ipotecare și pentru a putea cere avansuri personalizate, a declarat, la Profit LIVE, Claudiu Cercel, director general adjunct al BRD Societe Generale.
Băncile vor să aducă legea dării în plată în fața Curții Constituționale, pe motiv că este retroactivă și încalcă dreptul la proprietate, spune directorul a doua celei mai mari bănci locale după active. Dacă legea va rămâne, în cele din urmă, în forma curentă, atunci băncile vor fi nevoite să inoveze și să facă diferențiere între clienți în ceea ce privește avansul solicitat, după ce prima reacție a instituțiilor de credit a fost de a crește avansul solicitat, explică Cercel.
„Dacă varianta legii va rămâne aceasta, băncile vor începe să investească în a-și dezvolta o capacitate de diferențiere între tipurile de clienți, tipurile de active, de regiuni geografice, pentru a fi în măsură să ofere avansuri relativ personalizate în funcție de aceste toate ingrediente”, declară oficialul BRD.
De la 15%, avansurile solicitate de bănci au ajuns la 20-40%. BRD acordă credite ipotecare cu avans de 35% pentru finanțările de sub 250.000 de euro, care pot fi închise prin dare în plată și de 15% pentru cele peste plafonul legii. Cercel a oferit și un exemplu în care un client ar putea beneficia de un avans ca înainte de legea dării în plată.
„Îmi vine în minte poate un client din Cluj, o zonă dinamică, o zonă care se dezvoltă foarte mult, el însuți un client de foarte bună calitate, să beneficieze de un avans ca cele anterioare legii dării în plată”,
explică directorul băncii cu acționariat francez.
Cercel spune că a discutat la Londra cu investitori despre riscul de reglementare din România și despre legea dări în plată, una din inițiativele finalizate.
„A ajuns să fie percepută și continuă să fie percepută ca o inițiativă legislativă care a ajuns la finalizare fără se se fi făcut o analiză adâncă a tuturor aspectelor, chiar a unor aspecte constituționale. Devine un factor de risc, mai ales în condițiile în care există opinia că se afectează dreptul de proprietate, că se acționează retroactiv, că se intervine în libertatea economică. Acestea sunt noțiuni foarte importante în decizia unui investitori de a merge într-o țară sau alta”, spune Cercel.
El a explicat că începând cu 13 mai BRD a primit sub 50 de notificări de la clienți care vor să dea în plată și că banca va vedea cum va proceda.
„Convingerea mea intimă e că este bine pentru sănătatea dezbaterii democratice să se ajungă și la o opinie a Curții Constituționale”, susține Cercel.
Chiar dacă Curtea Constituțională va decide că legea se aplică retroactiv, va fi mai dificil pentru bancheri să ridice excepții și pentru efectele legii asupra contractelor încheiate după intrarea acesteia în vigoare, astfel că băncile se pot apuca deja de investiții în infrastructura de care vorbește executivul BRD.
S-a ajuns la legea dării în plată din cauza clauzelor abuzive din contractele de credit și a creditelor în franci elvețieni, crede Cercel, care vorbește din partea unei bănci care n-a avut nici procese cu clienții pe clauze abuzive și nici n-a acordat credite în franci.
„Există o percepție cu privire la ceea ce nu s-a desfășurat satisfăcător în sistemul bancar și această percepție e în legătură cu temele au fost foarte mult dezbătute în ultimii doi, poate trei ani: clauzele abuzive și creditarea în franci elvețieni. Care într-adevăr sunt fenomene reale, ele au avut și consecințe, au existat consecințe inclusiv pecuniare care au fost suportate de anumite bănci”, spune Cercel.
Decizia băncii centrale a Elveției din 15 ianuarie 2015, de a lăsa francul să fluctueze liber, a dus la deprecierea leului față de franc și la creșterea efectivă a ratelor bancare, în condițiile în care clienților nu li s-au explicat riscurile creditelor în această valută. De aici s-a ajuns la darea în plată, arată oficialul BRD.
„În legătură cu francii elvețieni, în mod cert, în multe dintre cazuri nu s-a întreprins acel demers responsabil de educare, de avertizare, de avizare, înainte de a se pune la dispoziție creditul, cu privire la factorii de risc, care pot surveni mai ales pe o durată de viață atât de lungă ca unui credit imobiliar în franci elvețieni. A fost nevoie ca în piață să intervină un stresor foarte puternic, cum a fost, în ianuarie 2015, decizia Băncii Naționale a Elveției, care a dus ulterior la toată această masă critică care s-a concluzionat cu legea dării în plată”, susține Cercel.
Investitorii s-au mai arătat preocupați și de politicile prociclice, de creșterea economică, care deși e ridicată, devine dezechilibrată, bazată prea mult pe consum, susține executivul BRD, care a amintit și de perioada anterioară de boom economic, când consumul puternic s-a înecat într-o criză.
Pe de altă parte, el spune că structura BRD, de bancă universală, îi permite să se descurce chiar și în vremuri dificile, chiar dacă acționarii trebuie să se mulțumească cu randamente de puțin peste 10%, la jumătate față de cele din anii de boom.
„Când ești o bancă sistemică și ești și o bancă universală, ai o structură a businessului care îți permite să navighezi, să fi rezilient și în astfel de perioade, cu astfel de inițiative legislative sau în astfel de posturi fiscale”.
Legea dării în plată va crește creditul de consum
Cercel crede că legea care permite debitorilor să închidă socotelile cu banca prin predarea locuinței ipotecate se va vedea în creșterea creditului de consum, care are deja recolte bune în acest an.
„În zona creditelor de consum producțiile sunt bune, sunt mari, chiar mai mari decât în anul anterior. Probabil că această zonă va fi catalizată suplimentar de incertitudinea care s-a creat pe piața creditului ipotecar, probabil o mai mare parte a clienților va merge către partea de credit de consum, pentru că nu se poate opri economia și nu se poate opri satisfacerea nevoilor. Zona de carduri de credit merge foarte bine”, spune directorul adjunct al BRD.
Potrivit BNR, la nivelul lunii martie soldul creditului de consum era de aproape 55,2 miliarde de lei, în scădere cu 1,8 miliarde de lei față de anul trecut, exclusiv din reducerea soldului de credite în alte valute.
