Dacă ar fi sa realizați o scurtă diagnoză a codului fiscal actual, cum ar arăta aceasta? Ce ar trebui îmbunătățit? Cum se creează stabilitatea fiscală? Cum se obține stabilitate și predictibilitate?
În primul rând, trebuie să ne aducem aminte că în 2016 a fost înlocuit vechiul Cod fiscal care era în vigoare din 2003. Motivul principal pentru această înlocuire a fost refacerea unei coerențe legislative, vechiul Cod fiscal devenind greu de înțeles și aplicat după ce a suferit peste 250 de modificări în cei 13 ani de viață.
Numărul de modificări al noului Cod fiscal a ajuns să fie comparabil după doar patru ani. Deci, în niciun caz nu putem să vorbim de stabilitatea și predictibilitatea legislației fiscale actuale. În plus, așa cum am arătat recent în articole și prezentări la conferințe, baza fiscală a fost pur și simplu spulberată în ultimii trei ani prin tot felul de scutiri sau tratamente preferențiale acordate unor categorii profesionale/forme de organizare a afacerilor.
De exemplu, după eliminarea impozitului pe profit în HoReCa și înlocuirea acestuia cu un derizoriu impozit specific, dar și după ridicarea pragului pentru microîntreprinderi de la 100.000 la 1 milion de euro și eliminarea restricționării folosirii microîntreprinderilor pentru consultanță și management, sub 5% din numărul total de companii înregistrate în România mai datorează impozit pe profit. Personal, cred că nu putem vorbi de stabilitate și predictibilitate, cerințe atât de necesare pentru dezvoltarea economiei și atragerea de investiții, decât dacă lărgim baza de impunere și păstrăm un nivel rezonabil al impozitelor, iar acolo unde acestea sunt prea mari, de exemplu la contribuții sociale, trebuie redusă sarcina fiscală.
Baza de impunere poate fi erodată doar prin două modalități: (1) legal, prin scutiri și (2) ilegal, prin evaziune. Finalitatea este însă aceeași, neplata taxelor!
Ca să putem vorbi așadar de stabilitate și predictibilitate, trebuie să începem cu eliminarea scutirilor și să continuăm cu măsuri de combatere a evaziunii, inclusiv prin informatizarea ANAF, astfel încât instrumentele moderne de administrare fiscală să poată fi introduse/folosite și în România.
Cum vedeți regimul fiscal aferent investițiilor? Este unul favorabil?
România are un regim fiscal favorabil investițiilor, avem un impozit pe profit la un nivel rezonabil, directivele privind impozitarea directă sunt aplicabile. În plus, România are o vastă rețea de convenții privind evitarea dublei impuneri. Avem scutire de impozit pe profitul reinvestit, în fapt o prevedere ce permite amortizarea integrală a cheltuielilor cu investițiile în anumite echipamente, ceea ce este de ajutor.
Ar ajuta foarte mult ca mult-discutatul proiect privind consolidarea fiscală pentru grupurile de companii românești să fie implementat cât mai repede.
Nu regimul fiscal este bariera, ci mai degrabă agresivitatea manifestată în ultimii ani de organele fiscale, agresivitate ce a crescut gradul de neîncredere a investitorilor în statul român. Din fericire, în ultimele luni sesizăm o îmbunătățire a modului în care ANAF abordează relația cu contribuabilul.
Ce oportunități vor rezulta din tranziția BVB la statulul de piață emergentă?
Rolul Bursei în finanțarea prin equity și obligațiuni corporative trebuie să crească pentru a fi cu adevărat un instrument de investiții.
Încadrarea la statutul de piață emergentă a BVB nu poate decât să ajute în acest sens. Trebuie însă ușurat accesul la Bursă, astfel încât cât mai multe companii românești să aleagă să se listeze la BVB, sunt încă mult prea puține listări noi.
Există semne pentru o nouă criză economică la nivel global?
Nu aș zice că sunt semne pentru o nouă criză, ci mai degrabă motive de îngrijorare. Aici mă refer în special la războiul comercial dintre SUA și China, trebuie să fim însă foarte atenți și la relația UE cu SUA, fiind semne că acestea se pot deteriora destul de rapid datorită factorului politic de pe ambele părți ale Atlanticului.
Păstrarea de către băncile centrale principale a unor dobânzi de referință foarte scăzute reprezintă în continuare un stimul pentru investiții/creștere economică, dar o schimbare a acestor politici în sensul creșterii dobânzilor poate destabiliza multe zone din economia globală.
Care sunt planurile societății pentru anul 2020?
Să ne consolidăm creșterea din 2018-2019, să continuăm a ne păstra încrederea clienților noștri prin servicii de calitate și cu valoare adăugată mare. Nu excludem posibilitatea adăugării unor noi arii de practică, așa cum am făcut și în anii trecuți prin adăugarea practicilor de transfer pricing, data protection, energie.
Interviu realizat de Andrei Stoian, Editor-in-Chief
Material Legal Marketing
