EXCLUSIV Interviu Mihai Mareș, Managing Partner Mareș & Mareș: “Consider că este esențial ca în cadrul oricărei entități să fie dezvoltată o cultură solidă a prevenției”

Care este semnificația anului 2019 pentru societatea Mareș & Mareș?

Anul 2019 a marcat schimbări majore la nivelul organizării societății noastre, prin realizarea unui proces amplu de rebranding.

Începând cu 1 octombrie 2019, denumirea societății a fost schimbată din Mareș / Danilescu / Mareș în Mareș & Mareș, propunându-ne, totodată, să consolidăm practica de bază de drept penal al afacerilor, cu accent secundar pe contencios civil, în scopul de a ne asigura poziția de lider pe piață.

Care sunt principalele provocări pe care le întâmpină un avocat specializat în domeniul dreptului penal al afacerilor?

Lipsa unei tradiții autohtone a avocaturii de drept penal al afacerilor poate fi considerată ca un inconvenient, prin lipsa unor bune practici consacrate în domeniu, însă, mai degrabă, ar trebui să reprezinte o oportunitate de a crea viitoare repere pentru practicieni. O astfel de abordare, în viziunea mea, are o natură mixtă, adică prin folosirea culturii organizaționale specifice practicii de drept al afacerilor, însă adaptate la particularitățile dreptului penal al afacerilor.

CITEȘTE ȘI GUEST WRITER | Mădălin Enache, Senior Partner, Enache Pirtea & Asociații: Veste bună pentru mediul de afaceri – Înalta Curte „dezleagă” mâinile lichidatorului

În accepțiunea dumneavoastră, cum se poate face prevenție într-un mod eficient? Care sunt actorii responsabili?

Consider că este esențial ca în cadrul oricărei entități să fie dezvoltată o cultură solidă a prevenției, care să implice proceduri clare, roluri prestabilite în scopul implementării liniilor directoare ale activității de prevenție, precum și o evaluare continuă a eficienței acestor mecanisme, în scopul îmbunătățirii lor, ținându-se seama de evoluțiile în materie.

Pentru o prevenție eficientă, se impune responsabilizarea tuturor indivizilor ce compun o organizație, iar organele de conducere sunt datoare să acorde relevanța cuvenită strategiilor de prevenție aplicabile, asigurându-se că acestea sunt aduse la îndeplinire în mod corespunzător.

Care sunt industriile care generează cele mai multe dosare în sfera dreptului penal al afacerilor?

Raportându-mă la experiența acumulată, am constatat că numeroase dosare penale vizează domeniile serviciilor financiare, energiei și construcțiilor.

Sunt oamenii de afaceri conectați la arhitectura dispozițiilor legale penale din domeniul afacerilor?

Oamenii de afaceri sunt, în general, alerți în a se informa cu privire la reglementările penale incidente în domeniul afacerilor. De altfel, gradul de previzibilitate a legii penale sau coerența politicii penale fac parte adeseori din setul de criterii avute în vedere de un potențial investitor într-un stat.

Care este opinia dumneavoastră legată de mediatizarea dosarelor penale?

Mediatizarea joacă un rol extrem de activ în societatea contemporană. S-au efectuat numeroase studii ce privesc relația dintre mass-media și justiția penală. Pe lângă efectele benefice ale mediatizării dosarelor penale, cum ar fi furnizarea unei educații informale în spiritul respectării legii și chiar posibile contribuții concrete în descoperirea și cercetarea infracțiunilor, riscul major al unei mediatizări excesive este acela de a transforma actul de justiție penală într-o formă de spectacol – ignorându-se implicațiile dramatice pe care aceste manifestări le au asupra drepturilor fundamentale ale celor acuzați – și de a produce stigmate publice foarte greu de înlăturat.

De asemenea, mediatizarea excesivă a unui dosar penal în care este implicată o persoană care deține o poziție pregnantă în societate stârnește, de obicei, reacții furtunoase din partea publicului, manifestate, de cele mai multe ori, fără nicio preocupare pentru stabilirea acurateței premiselor sau faptelor care alimentează astfel de reacții. Asistăm, astfel, inevitabil la ilustrări ale așa-numitului mecanism victimar teoretizat de René Girard în cartea sa, Despre cele ascunse de la întemeierea lumii, fundamentat pe propensiunea mimetică a oamenilor.

În opinia mea, consider că mediatizarea într-un dosar penal aduce cele mai mari beneficii în formarea educației atunci când este realizată după soluționarea definitivă a procesului, prin prezentarea adevărului judiciar stabilit de judecător.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Interviu cu Eugen Iordăchescu, Avocat Coordonator Iordăchescu & Asociații: Piața avocaturii clujene s-a dezvoltat în mod vizibil

Care sunt particularitățile infracțiunilor din domeniul afacerilor?

Acest tip de infracționalitate favorizează modalități concrete de comitere a faptelor penale caracterizate de o complexitate sporită și o adaptabilitate continuă la noutățile din domeniului afacerilor, ceea ce necesită temeinice cunoștințe specializate.

Făptuitorii au acces la multiple resurse, prin prisma faptului că dețin, de regulă, un grad ridicat de instruire și o poziție socio-economică superioară mediei.

De asemenea, prejudiciile rezultate din criminalitatea „gulerelor albe” sunt semnificative.

Cum vedeți relația avocat – om de afaceri?

De regulă, avocatul și omul de afaceri privesc lucrurile din unghiuri diferite, prin raportare la specificul formației și activității lor: avocatul are o abordare tehnică, axată pe legalitate, în timp ce omul de afaceri cântărește în general orice situație dată din perspectiva oportunității. În materie penală, aceste perspective, aparent incompatibile, devin complementare în sinergia strategiei de apărare, în sensul că, mai ales în dosare de criminalitate economică, este necesar să se înțeleagă mai întâi rațiunea specifică business-ului ce a stat la baza unei anumite acțiuni sau inacțiuni, pentru ca apoi să se analizeze eventualele valențe infracționale.

Care ar fi, în opinia dumneavoastră, trei dintre cele mai importante reglementări în materie procesuală penală care ar trebui să fie adoptate în viitor?

Una dintre mult-așteptatele reglementări în materie procesuală penală se referă, în opinia mea, la necesitatea transpunerii în legislația națională a Directivei (UE) 2016/343 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale. De altfel, netranspunerea acestui act european este cauza unei proceduri de infringement pendinte față de Statul român (termenul de conformare cu prevederile directivei fiind 1 aprilie 2018).

În al doilea rând, soarta reglementării fazei camerei preliminare ar trebui tranșată, având în vedere multiplele excepții de neconstituționalitate admise și dificultăți practice întâmpinate de apărare de la momentul introducerii acesteia în legislație. Reamintesc, în acest context, că cel mai recent proiect de lege prevedea abrogarea sa în totalitate.

În fine, asigurarea independenței și imparțialității obiective a instanțelor reprezintă un deziderat permanent al sistemului judiciar. Este grăitoare, în acest sens, Decizia nr. 417/2019 a Curții Constituționale, ce a avut ca obiect soluționarea conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlament și instanța supremă privitor la completurile de judecată specializate în materia infracțiunilor de corupție și asimilate infracțiunilor de corupție.

Ce beneficii aduce tehnologia pentru un avocat specializat în materia dreptului penal al afacerilor?

Aș menționa cu precădere posibilitatea identificării legislației, doctrinei și jurisprudenței relevante într-un timp optim și apelând la o gamă largă de resurse electronice, precum și existența unor mijloace performante de prelucrare a informațiilor.

Interviu realizat de Andrei Stoian, Editor-in-Chief

Material Legal Marketing