Lipsa educației și salariile mici reprezintă principalele provocări prin care trece astăzi industria ospitalității din România și pe care pandemia le-a accentuat. În ultimii aproape doi ani, antreprenorii au devenit tot mai reticenți în alocarea resurselor pentru educarea personalului, ceea ce este o mare greșeală.
„Trebuie să ne găsim toate resursele pentru a ne trimite oamenii spre cursuri, spre educație, pentru a învăța și a practica aceste elemente de ospitalitate. Sunt optimist că România are abilități, dar dacă vom ști să implementăm și cursuri, vom ajunge să avem acele servicii pe care lumea le așteaptă și le caută de mult timp”, spune Călin Ile, președintele Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR).
Pe lângă educație, și salariile mici din industrie țin pe loc creșterea nivelului de ospitalitate al țării.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
„E destul de greu, atunci când avem cele mai mici salarii din economia românească, să poți să trezești foarte multe zâmbete la proprii noștri oameni. Din punctul ăsta de vedere e greu pentru ei să fie relaxați, degajați”, apreciază Dragoș Anastasiu, Președintele Grupului Eurolines România.
Opinie împărtășită și de Ray Iunius, CEO-ul Grupului Winsedswiss, care arată că salariile din industria locală a ospitalității sunt sub nivelul celor din Franța sau Germania, însă nici în țările mai dezvoltate nu sunt chiar excelente.
„Cum să fii ospitalier la salariile respective? Totul depinde de sistemul de referință. Din păcate nu sunt salariile excelente în ospitalitate nici în Germania, nici în Franța, chiar dacă sunt mai mari decât în România. Pentru că este vorba în primul rând de pasiune și vocație. Nu salariul este cel care te poate atrage. Salariul este un factor de demotivație, dar nu este un factor de motivație. Factorul de motivație este să îți placă ceea ce faci, să iubești ceea ce faci, să ai o pasiune pentru ceea ce faci sau măcar o vocație. În momentul în care îți place ce faci, și bacșișul crește. Acesta este un lucru de care oamenii nu-și dau seama uneori”, afirmă Ray Iunius.
În plus, nivelul de ospitalitate al unei țări reprezintă, totodată, și imaginea pe care aceasta o are în străinătate. Astfel că, potrivit lui Daniel David, rector în cadrul Universității Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, „ar trebui să se creeze o agenție în minister care să se ocupe de schimbarea imaginii pe care România o are în afară”.
„Eu personal cred că ospitalitatea este o valoare importantă din modelul nostru cultural ideal, care merită promovată ca valoare în sine, pentru că vine cu foarte multe lucruri și poate într-adevăr să întărească această industrie a turismului. Dar uite că începe să se piardă”, explică Daniel David.
Și, cu toate că mai sunt elemente de îmbunătățit, ospitalitatea din România se apropie de nivelul altor țări, precum Turcia sau Grecia, care au fost votate de 50% din participanții unui sondaj național realizat de academia de ospitalitate ohma by winsedswiss, pe un eșantion de 1.201 persoane, în perioada septembrie-octombrie 2021, privind percepția românilor asupra industriei serviciilor și a ospitalității din România și a felului în care aceste servicii reflectă, în prezent, legendarul spirit ospitalier românesc.
„Șansa pe care a avut-o și o are România este că a trăit în spațiul Balcanic, în care influențele din Turcia și Grecia s-au înrădăcinat cumva în zona asta și românii de astăzi un în ei acest ADN al ospitalității. România cred că se află pe un trend foarte bun din punctul acesta de vedere. Deci, există ospitalitate în România, poate nu la nivelul din Turcia, însă apropiat de această cultură balcanică.
Suntem norocoși și avem șansa să creștem. Clienții românii sunt foarte empatici cu ceea ce se întâmplă în industria ospitalității, iar tips-ul (bacșișul n.r) a crescut de la 7,2% spre 9,8%”, a precizat Dragoș Petrescu, fondatorul lanțului de restaurante City Grill.
Tot potrivit studiului, jumătate dintre români consideră că industria ospitalității și a serviciilor din țara noastră reflectă spiritul ospitalier românesc doar parțial, 30% - foarte puțin sau deloc, în timp ce doar 18% apreciază că „tradiționala” ospitalitate românească nu este doar un mit, iar acest spirit este reflectat în domeniul serviciilor de la noi într-o măsură mare și foarte mare.
Mai mult, 10% dintre respondenți apreciază că ospitalitatea românilor și resursele naturale sunt factorii care îi atrag pe turiști în destinațiile interne, 20% mizând mai degrabă pe gastronomia locală, iar 14% pe tradiții și cultură. În opinia a 29% dintre respondenți, atractivitatea destinației turistice România depinde de imaginea țării la nivel internațional.
„Prin acest demers, academia de ospitalitate ohma și-a propus să afle opinia publicului larg cu privire la disponibilitatea românilor de a identifica ospitalitatea ca un potențial național care poate fi educat, antrenat, asimilat sau revitalizat și, în cele din urmă, valorificat prin relațiile dinamice care se formează între oaspete și gazdă, turiști și profesioniștii ospitalieri care reprezintă interfața industriei”, declară profesorul Ray F. Iunius, CEO Winsedswiss Education Group (WEG).
Principalele concluzii ale sondajului realizat de ohma by winsedswiss sunt:
· Cea mai importantă trăsătură de caracter identificată de respondenți ca fiind definitorie pentru ospitalitate este „să fii primitor”, 78% dintre cei intervievați alegând această variantă. Generozitatea și empatia completează topul atributelor psihologice care conturează profilul românului ospitalier.
· Întrebați dacă o atitudine ospitalieră este înnăscută sau se poate dobândi, 56% dintre respondenți cred că ospitalitatea se poate învăța, în timp ce 38% sunt de părere că simțul ospitalier este înnăscut, dar trebuie și antrenat.
· Cel mai însemnat criteriu după care respondenții notează calitatea serviciilor este acela privind educația și pregătirea personalului. Urmează, în ordine, profesionalismul forței de muncă, investițiile în turism și infrastructura.
· Pe o scală de la 1 la 5, 76% dintre respondenți au acordat notele 3 și 4 românilor privind ospitalitatea, iar 68% dintre respondenți au acordat tot notele 3 și 4 calității serviciilor din turismul românesc (unde 1 reprezintă calitate slabă, iar 5 notează calitatea înaltă).
· Curățenia, amabilitatea, responsabilitatea, bunul-simț și calitatea sunt cele 5 cuvinte care definesc, pentru 88% dintre români, un serviciu ospitalier excelent.
· În opinia a 29% dintre respondenți, atractivitatea destinației turistice România depinde de imaginea României la nivel internațional. 20% dintre respondenți au acordat aceeași importanță gastronomiei locale, 14% apreciază că tradițiile și cultura românească sunt esențiale pentru atragerea turiștilor în România, în timp de 10% consideră ospitalitatea românilor și resursele naturale drept factori de atracție pentru turismul românesc.
· Grecia și Turcia sunt țările pe care 50% dintre români le evaluează ca fiind modele ale ospitalității, urmate de Spania și Elveția.
În septembrie 2020, winsedswiss România a inaugurat la Oradea prima academie în ospitalitate din România sub licența École hôtelière de Lausanne (EHL), iar pe parcursul acestui an a deschis primul campus în Poiana Brașov, ulterior lansând la București cea de-a treia academie ohma by winsedswiss.
