După 47 de ani, Marea Britanie părăsește astăzi oficial Uniunea Europeană, la aproximativ 3 ani și jumătate de la referendumul din iunie 2016, când britanicii au decis desprinderea de blocul comunitar. Schimbările nu vor apărea însă imediat: va urma o perioadă de tranziție, până pe 31 decembrie 2020, în care Marea Britanie va rămâne aliniată la reglementările europene. La ce trebuie să ne așteptăm pentru economie, pentru vacanțe, pentru ședere, pentru educație, pentru mașini cu volanul pe dreapta, pentru discuții la telefon.
Regatul Unit va părăsi blocul comunitar, la care a aderat în 1973, vineri 31 ianuarie la miezul nopții, ora Bruxelles-ului (23:00 GMT), iar drapelul său va fi retras de la instituțiile Uniunii Europene.
Premierul britanic Boris Johnson a obținut, la câțiva ani după votul de ieșirea din UE al britanicilor, ratificarea acordului de Brexit, dar negocierile privind relațiile bilaterale vor începe abia peste câteva săptămâni.
Până la finele anului, relațiile comerciale între cele două părți, condițiile de călătorie, de muncă sau de studiu vor rămâne ca și până acum. Majoritatea schimbărilor care vor avea loc sunt încă incerte, de la viitorul relațiilor comerciale sau licențierea medicamentelor, până la accesul la teritoriile de pescuit și viitorul programului Erasmus. După perioada de tranziție (care poate fi extinsă), este de așteptat ca românii să aibă nevoie de o autorizație electronică pentru a călători în Marea Britanie. Pentru rezidenți, procesul se înscrie într-o nouă schemă care conferă dreptul de a lucra, a studia și a accesa a Sistemul Național de Sănătate (NHS) în Marea Britanie, a început încă din martie anul trecut și continuă până în iunie 2021.
În ceea ce privește expunerea României la eventualele efecte comerciale negative ale Brexit (care pot fi evitate printr-un acord comercial), trebuie precizat că Marea Britanie este al 9-lea partener comercial al țării noastre și a 5-a destinație pentru exporturile românești.
Valoarea totală a schimburilor comerciale dintre România și Marea Britanie a fost, în 2018, de 4,6 miliarde de euro, în creștere cu 9% față de anul precedent, potrivit datelor INS.
Un Brexit dur este încă posibil. Bunuri europene de 47 de miliarde de euro ar putea fi taxate suplimentar, inclusiv bunuri de 500 de milioane de euro din România
A fost nevoie de 32 de luni, 2 prim-miniștri și aproape 30 de sesiuni de votare în Parlament pentru a permite ieșirea Marii Britanii din UE, iar cea mai dificilă parte a negocierilor nici nu a început.
Deși riscurile pentru un Brexit dur par semnificativ reduse, acestea nu au dispărut complet.
Cele două părți trebuie să negocieze, până la finele acestui an, aspectele noii relații dintre UE și Marea Britanie. În contextul ieșirii Marii Britanii din uniunea vamală, negocierile vor viza, printre altele, un acord comercial. Premierul Boris Johnson a declarat că dorește o soluție rapidă, care să permită schimburile comerciale fără tarife și contingente. Pe de altă parte, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat că un acord complet este "practic imposibil" de negociat până la finele anului.
"Dacă nu vom ajunge la un acord până la finele anului 2020, vom fi din nou pe marginea prăpastiei, ceea ce va afecta în mod clar interesele nostre (ale UE-n.red), dar va afecta și mai mult Marea Britanie, deoarece UE va continua să beneficieze de piața comună și de cele 70 de acorduri internaționale semnate cu partenerii noștri", a adăugat președintele CE.
În 2018, 5,8% din totalul exporturilor UE au ajuns în Marea Britanie (comparativ cu o medie de 6,2% în cei 5 ani precedenți). Riscurile sunt semnificativ mai mari pentru Marea Britanie decât pentru UE, în contextul în care, în medie, în ultimii 5 ani, 47% din exporturile Marii Britanii au ajuns în Uniunea Europeană.
Potrivit unei liste cu taxele vamale provizorii propuse la nivelul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), publicată de guvernul britanic ca pregătire pentru posibilitatea unui Brexit dur, din totalul exporturilor UE către Marea Britanie, în valoare de 301,2 miliarde de euro, aproximativ 500 de bunuri, de circa 47 de miliarde de dolari, ar putea fi taxate suplimentar în cazul în care negocierile comerciale eșuează. Bunurile care ar putea fi taxate suplimentar includ de la brânză la automobile și cauciucuri.
În cazul României, tarifele suplimentare ar putea viza bunuri în valoare de aproape 500 de milioane de euro. În total, România exportă anual bunuri de circa 2,9 miliarde de euro către Marea Britanie (date pentru 2018), inclusiv autoturisme, echipamente electrice și textile.
Pentru a rămâne în Marea Britanie după Brexit, românii și ceilalți europeni trebuie să aplice la schema de înregistare a cetățenilor europeni rezidenți în Regatul Unit, EU Settlement Scheme.
Schema permite obținerea statutului de rezident permanent sau de stabilire provizorie în Marea Briranie.
Astfel, pentru a primi dreptul de a lucra/studia în Marea Briranie, dar și de a folosi Sistemul Național de Sănătate (NHS) și a accesa fonduri publice (pensii, asistență socială etc), europenii, inclusiv românii, trebuie să solicite unul din cele două tipuri de rezidență: Settled Status sau Pre-Settled Status.
"Settled Status" este destinat cetățenilor europeni cu reședința în Marea Britanie timp de de minimum 5 ani consecutivi. Acest statut oferă dreptul de a lucra, a studia, a accesa sistemul medical și de securitate socială pe o perioadă nelimitată.
"Pre-Settled Status", destinat celor care nu se încadrează pentru obținerea Settled Status, oferă aceleași drepturi, dar pe o perioadă limitată de 5 ani, interval după care persoanele respective pot solicita Settled Status. Settle Status nu se acordă automat după perioada de 5 ani.
Procedura de depunere a cererilor se va încheia la 30 iunie 2021. Până acum, 2,5 milioane de cetățeni au obținut unul dintre cele două tipuri de rezidență. În total, se estimează că 3-3,6 milioane de persoane din statele membre UE locuiesc în Marea Britanie. Până la finele anului trecut, 435.700 de români au aplicat pentru Settled Status sau Pre-Settled, potrivit datele oficiale ale autorităților britanice.
Dacă perioada de tranziție nu va fi prelungită, autoturismele cu volan pe dreapta aduse din Regatul Unit nu vor mai putea circula de anul viitor în România, dacă nu vor fi reomologate de Registrul Auto Român.
Automobilele vor fi supuse unei reomologări individuale, iar proprietarii vor fi nevoiți să plătească pentru modificarea poziției postului de conducere de pe partea dreaptă pe partea stângă.
În perioada 2006-2019 au fost introduse în România peste 60.000 de vehicule care au fost anterior înmatriculate în Regatul Unit.
Turiștii ar putea avea nevoie de o Autorizație Electronică de Călătorie de la 1 ianuarie 2021
Până pe 31 decembrie 2020, românii și ceilalți europeni vor putea călători în Marea Britanie, ca și până acum, pe baza cărții de identitate. De la 1 ianuarie 2022, turiștii europeni ar putea avea însă nevoie de o o viză clasică sau de o autorizație electronică pentru a călători în Marea Britanie.
Partidul Conservator dorește introducerea unui scheme care obligă cetățenii UE care călătoresc în Marea Britanie să solicite online o Autorizație Electronică de Călătorie (Electronic Travel Authorization - ETA). Pentru obținerea unei astfel de autorizații, după modelul practicat de SUA și Canada, ar fi nevoie de un pașaport electronic simplu (cu cip și date biometrice).
"Când oamenii au votat ieșirea din UE, în 2016, au votat pentru redobândirea controlului asupra granițelor", a afirmat, recent, Priti Patel, ministrul britanic de Interne.
Tarife la apelurile către Marea Britanie și în roaming
În contextul perioadei de tranziție, românii vor continua să aibă servicii de roaming la tarife naționale în Marea Britanie, precum si plafoane tarifare aplicabile la nivel european pentru apelurile si SMS-urile transmise din România către numerele de telefon din Marea Britanie, cel puțin până la 31 decembrie 2020.
