Comisia Europeană a trimis astăzi României două noi scrisori de punere în întârziere, primul pas în procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor (infringement).
Totodată, Bruxelles-ul a trimis României un aviz motivat. Avizul motivat este a doua etapă în procedura de infringement, iar în situația în care statele membre nu adoptă măsuri cazul poate fi adus în fața Curții de Justiție a UE.
Procedura de infringement constituie un proces care presupune atenționarea unui stat membru UE de către Comisia Europeană pentru încălcarea unei obligații și, ulterior, dacă părțile nu se înțeleg, acționarea statului respectiv în judecată la Curtea Europeană de Justiție.
1. Comisia cere îmbunătățirea legislației privind emisiile industriale
Potrivit Comisiei, sistemul legal din România nu asigură implementarea obiectivelor cheie ale directivei europene, în special a faptului că instalațiile industriale nu pot funcționa fără să aibă o autorizație. Sistemul din România aplică penalizări mici și inadecvate, care nu aigură eficiența, proporționalitatea și efectul de descurajare, așa cum cere directiva UE, potrivit CE. Totodată, autoritățile nu aplică în mod coerent legislația existentă la nivel administrativ, iar sistemul judiciar nu reușește să impună aplicarea sancțiunilor.
Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale are drept obiectiv prevenirea și reducerea emisiilor industriale dăunătoare în UE, promovând în același timp utilizarea tehnicilor care reduc emisiile poluante și sunt eficiente în ceea ce privește energia și resursele.
Comisia a decis să trimită României un aviz motivat pentru că nu a transpus această directivă în legislația națională. România are la dispoziție 2 luni pentru a veni cu soluții. În caz contrar, Comisia ar putea trimite un aviz motivat.
2. Comisia cere României, Germaniei și Portugaliei implementarea corectă a Directivei împotriva spălării banilor
Comisia a trimis României, Germania și Portugaliei scrisori de punere în întârziere pentru tarnspunerea incorectă a legislației europene pentru combaterea spălării banilor.
După ce a analizat transpunerea măsurilor în legislația celor trei țări, Comisia a concluzionat că anumite aspecte ale directivei nu au fost corect încorporate în legile naționale.
Aspectele care nu au fost transpune în legislația României, Germaniei și Franței vizează aspecte fundamentale ale legislației UE, precum schimbul de informații între Unitățile de Informații Financiare, cerințele privind măsurile de analizare și cunoaștere a clienților și cooperarea adecvată între Unitățile de Informații Financiare, sau transparența registrelor centrale privind beneficiarii reali ai societăților.
România, asemenea celorlalte state comunitare, trebuia ca până la 26 iunie 2017 să ia măsurile necesare pentru a transpune Directiva 2015/849 - Combaterea spălării banilor. Directiva stabilea, printre altele, interdicția ca firmele să mai emită acțiuni la purtător, acestea urmând a fi transforme în acțiuni nominative, precum și monitorizarea mai strictă a veniturilor, inclusiv pentru politicieni.
Proiectul care transpune în legislația națională cea de-a patra directivă europeană privind combaterea spălării banilor, care elimină acțiunile la purtător a fost promulgat abia anul trecut de șeful statului, fiind adoptat a doua oară de către Parlament, după ce Curtea Constituțională a decis că este neconstituțională scutirea organizațiilor minorităților de la noile prevederi de transparență impuse asociațiilor și fundațiilor. România depășise însă cu mult termenul de transpunere a directivei în legislația națională, care trebuia implementată până la 27 iunie 2017.
Între timp, considerând România încă nu a transpus Directiva 2015/849 sau nu a comunicat vreo măsură de transpunere, Comisia a decis, la 19 iulie 2018, să sesizeze Curtea cu o acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor.
3. Comisia a trimis avize motivate României și Croației pentru că nu au implementat corect măsurile de garantare a siguranței furnizării de gaze
Comisia cere Croației și României să implemente corect Regulamentul (UE) 2017/1938 privind măsurile de garantare a siguranței furnizării de gaze.
Regulamentul are rolul de a preveni și a răspunde unor potențiale întreruperi a furnizării de gaze în statele UE.
Cele două state, care au primit scrisori de punere în întârziere în mai 2020, nu au transpuns anumite aspecte ale regulamentului în legislația națională. Acestea vizează, în special, obligațiile de notificare și mecanismul de solidaritate, potrivit Comisiei.
Avizul motivat este a doua etapă în procedura de infringement, iar în situația în care statele membre nu adoptă măsuri cazul poate fi adus în fața Curții de Justiție a UE.
