Falimentul statului nu este ceva de care românii trebui să se teamă prea curând, spune, la emisiunea Educație cu Profit de la PROFIT NEWS TV, Vasile Alecsandru Strat, Decan Bucharest Business School (BBS), școala de afaceri a Academiei de Studii Economice București (ASE), în contextul în care există voci în piață care susțin că România a intrat pe aceeași traiectorie care a condus Grecia spre faliment în anul 2009.
„Există multe plase de siguranță, împrumuturile trebuie luate și sunt singura cale prin care putem investi mai mult decât producem, investițiile sunt necesare, ceea ce ne lipsește probabil în diversele organizații sau la nivelul statului este posibilitatea sau capacitatea de a distinge între cheltuiala care nu va avea un efect foarte mare și cea care se transformă în investiție și care va aduce bunăstare în viitor”, mai spune acesta.
Este foarte posibil, adaugă el, ca aceste cheltuieli, făcute cum trebuie, să fie exact calea înspre reziliență, dezvoltarea României și calea prin care România să poată să asigure un leadership regional.
România este singura țară care din punct de vedere economic, a dimensiunii țării, a populației, este singura din sud-estul Europei care poate și trebuie să-și asume leadership-ul regional, subliniază Vasile Alecsandru Strat.
Adrian Negrescu, analist economic, consideră și el că nu vine nici „apocalipsa financiară” și nici statul nu va da faliment, pentru că România e stat membru al UE, este și în NATO, astfel că „are toate garanțiile, inclusiv economice, că există plase de salvare menite să salveze acest stat roman, care, într-adevăr, creează multiple semne de întrebare și îngrijorare la nivel internațional, mai ales în ceea ce privește împrumuturile”.
România are cea mai ridicată rata de împrumuturi din Europa în momentul de față, adaugă Negrescu.
„Ne împrumutăm într-un ritm fantastic. Ministrul Finanțelor a ridicat ștacheta împrumuturilor din acest an la peste 217 miliarde lei. Nu suntem în faliment chiar și în cazul în care am ajunge în incapacitate de plată.
Tot s-ar găsi Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții, Banca mondială să ne salveze printr-un acord de tip Standby care să ne pună la dispoziție niște bani pentru a trece cu bine peste aceste hopuri economice care urmează.
Într-adevăr, economia încetinește, creșterea economică este una extrem de firavă, marja de eroare e undeva la nivel de 0,1% după al doilea trimestru și statul trăiește, din păcate, din aceste perfuzii financiare generate de împrumuturi externe, de la populație, de la băncile românești”, explică Adrian Negrescu.
Acesta subliniază că deși nu se poate pune problema unui faliment încă, România are, în continuare, un management extrem de „defectuos, păgubos al statului care face ca datoria publică să crească, cu ritm incredibil și care, până la urmă, se va traduce prin creșteri de taxe și impozite pentru a plăti toate aceste împrumuturi pe care statul le ia fără niciun fel de limită, fără să se gândească la efectul acestor împrumuturi”.
România, continuă el, are o deficiență majoră în materie de leadership și de know-how economic.
„Adică nu prea știm exact atât în sectorul public, cât și în cel privat, cum să ne adaptăm vremurilor tulburi prin care trecem pentru că, inclusiv la nivel economic nu mai asistăm la acea evoluție liniară, pe care am marcat-o acum 10-15 ani, când mergeam pe o creștere economică, cu mici sinapse, dar, în general, o creștere cât de cât predictibilă.
Acum crizele sunt din ce în ce mai multiple, mai diferite, motiv pentru care ai nevoie de un leadership și de niște oameni capabili să înțeleagă și să preîntâmpine lucrurile, să-și ia măsuri de siguranță să se gândească mai mult la viitor și să-și creeze niște planuri concrete legate de viitor cu mai multe variante în funcție de dinamica vremurilor prin care trecem”, mai spune Negrescu, adăugând că există o problemă de leadership atât în sectorul public, cât și în cel privat și că încă există foarte mulți manageri în companii crescuți pe valorile creșterii economice, ale căror activitate și know-how economic e generat în principal de efectele creșterii economice semnificative pe care România a înregistrat-o în ultimii 10-15 ani.
„Mulți dintre ei, din păcate, nu știu să facă management al riscului, nu sunt capabili să ia decizii în situații limită, iar dacă anul viitor ne lovește o recesiune, s-ar putea ca multe dintre aceste companii să nu fi fost pregătite sau să nu știe să acționeze de așa natură încât să salveze businessul, relațiile de afaceri și să construiască.
În vremuri de criză, rechinii câștigă, cei care au lichidități, care știu să exploateze vremurile tulburi și să câștige cote nesperate de piață. E important să înveți, să faci niște cursuri, să-ți acopere practic acest know-how economic pe care, din păcate, foarte puțini dintre managerii din România îl dețin în momentul de față”, completează Negrescu.
Una dintre instituțiile care vine în sprijinul formării acestor lideri este Bucharest Business School, una dintre cele 13 facultăți din Academia de Studii Economice București, prezentă pe piață de un deceniu și cea mai importantă școală de afaceri de pe piață locală, având și cele mai vechi programe de MBA existente în România.
„Programele BBS sunt post-experiență, se adresează celor care sunt deja în poziții de management, liderilor, care au experiență, care joacă jocul acum, pentru că deciziile acestora sunt importante azi, mâine și poimâine. Deciziile celor tineri sunt foarte importante pentru România, dar undeva în viitor. Ca ei să ajungă în teren depinde de cei de acum și trebuie să continuăm jocul cât mai bine”, afirmă Vasile Alecsandru Strat, decanul BBS.
BBS oferă trei programe MBA, două dedicate oricărui specialist, din orice domeniu, precum ROCA Executive MBA și INDE MBA și unul specializat pentru sectorul energetic Energy MBA.
„Noi am identificat niște sectoare importante, cum este zona de energie, educația sau și industriile creative și culturale și am construit programe specializate pentru aceste zone. Adică managerii din aceste zone, cei care decid acum sau care își doresc să devină decidenți în viitorul apropiat, pot să studieze, să devină mai buni, să ia decizii mai educate, bazate pe știință, astfel încât să existe o șansă mai mare să ajungem acolo unde trebuie”, mai spune acesta.
Peste 3.000 de specialiști din diferite domenii au absolvit unul dintre programele de MBA ale Bucharest Business School.
„Profesioniștii din fiecare domeniu, care activează în domeniul în care s-au școlit o fac mai bine sau mai puțin bine. Asta nu e o garanție că vor fi manageri buni. Un profesor bun nu e automat un director bun de școală. Sunt diverse caracteristici, competențe pe care trebuie să le aibă, cei care ocupă o poziție, iar pozițiile de management sunt specifice, sunt altceva decât pozițiile de execuție, pe care le-au practicat cei care s-au educat într-un anumit domeniu.
De asemenea, ca să ai șanse mai mari să ai dreptate, trebuie să înveți din ce au făcut alții înaintea ta. Dacă experimentezi, chiar dacă ești foarte bine intenționat și foarte bun în domeniul tău, dar experimentezi în luarea deciziilor de fiecare dată fără să te bazezi pe știința creată din experiența altora, ai șanse mai mici să ai dreptate pentru că e posibil să greșești, lucru pe care nu l-ai fi făcut dacă știai că au greșit și alții înainte ta.”, precizează Vasile Alecsandru Strat.
În consecință, adaugă el, există întotdeauna instrumente care să ajute managerii românii „să aibă șanse mai mari să aibă dreptate, astfel încât deciziile lor să fie mai performante”. Iar educația e singura cale.
„Noi simțim că din ce în ce mai mulți lideri, manageri vin spre astfel de programe și, la fel, și companiile, pentru care facem programe personalizate. Economia noastră e de două ori și un pic mai mică decât a Poloniei, populație mai mică cu aproximativ același ordin de mărime. Manageri români care vin la programele noastre sau la celelalte programe din România de MBA sunt undeva la maxim 250 anual.
În Polonia sunt cam 1.250-1.300 de manageri care merg la școlile de business din Polonia. Deci, cu alte cuvinte, distanța între decision makers pregătiți de al noi versus Polonia, o țară cu care ne comparăm, crește în fiecare an, nu scade. Noi nu ne apropiem de ei, ci ei se depărtează și merg din ce în ce mai repede, pentru că investesc în educație, armată, oamenii în ei.
Pare că noi mai avem până să ajungem să conștientizăm că investițiile sunt esențiale. O zonă importantă în care trebuie investit din ce în ce mai mult este în oameni. Fiecare trebuie să investească în el, organizațiile sunt importante, omul - managerul, iar educația trebuie să devină un sport național de echipă, o realitate în care fiecare individ este responsabil pentru partea lui din cadrul echipei”, mai spune Vasile Alecsandru Strat.
Academia de Studii Economice din București este prima universitate din Europa de Sud-Est, care intră în reputatul clasament QS Executive MBA Rankings 2024: Joint Programmes, poziționându-se, prin programul său ROCA Executive MBA (Româno-Canadian).
„Unul dintre lucrurile extrem de important în momentul în care gândești businesss e ideea de win-win, care nu ne este o idee caracteristică. De fiecare dată este analizat ce câștigăm noi, ce ne iese nouă. Nu poate fi business dacă nu câștigă și partenerul. Nu poți să faci business dacă nu câștigă toată lumea”, afirmă Vasile Alecsandru Strat.
Bucharest Business School este și singura școală de afaceri din România cu acreditare internațională acordată de Association of MBAs (AMBA), fiind parte dintr-un grup de școli selecte de la nivel mondial, care urmăresc să aibă impact în regiunea din care fac parte sau, în unele cazuri, chiar global. AMBA este una din cele mai importante 3 acreditări de business din lume și prin BBS, ASE este singura universitate din România care are această acreditare. De asemenea, ASE este în procesul de acreditare AACSB și a început prin FABIZ și acreditarea EFMD precursoare EQUIS.
