Pensiile ar putea crește de la 1 ianuarie 2022 cu 6-7%, procentajul exact urmând să fie stabilit de Guvern în urma unor calcule care includ rata inflației din 2019, evoluția salariului mediu brut, dar și capacitatea financiară a bugetului de a susține majorarea pensiilor, a declarat ministrul Finanțelor, Dan Vîlceanu. Anul acesta, pensiile sunt înghețate la nivelul de la finalul anului trecut, iar creșterea punctului de pensie prevăzută de Legea privind sistemul public de pensii a fost prorogată, după o majorare de 14% acordată înaintea alegerilor de la finalul anului trecut.
Creșterea pensiilor de la 1 ianuarie 2022 cu rata inflației, la care se va adăuga "cel mult" 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, a fost anunțată de la începutul anului de autorități. Proiectul de ordonanță a fost adoptat pe 18 februarie anul acesta.
Întrebat acum despre majorarea pensiilor la nivelul prevăzut de legea pensiilor, ministrul a spus că statul nu își permite așa ceva.
"Politic discutând, îți dorești să crești pensiile cât mai mult, pentru că asta înseamnă inclusiv un câștig în voturi, electoral. Dar este și o asumare de răspundere că poți plăti acea sumă. E adevărat (că avem în vigoare o lege a pensiilor, n.r.) și ne dorim să ajungem ca acea lege să ajungă să fie respectată cât mai repede posibil, dar asta înseamnă să ai banii respectivi. Deocamdată nu ne putem permite o asemenea creștere", a afirmat Vîlceanu într-un interviu acordat postului de televiziune Antena 3.
Vîlceanu a confirmat că varianta Finanțelor este indexarea pensiilor de la 1 ianuarie cu rata inflației și a adăugat că și cu jumătate din creșterea reală a salariului mediu brut.
"Și cu jumătate din salariul mediu brut pe economie, pentru că asta a fost și asta este și acum una dintre regulile din lege. Ca procent, dacă luăm în considerare inflația din 2019, pentru că aceea se ia în considerare acum, poate 6-7%, să vedem cât va fi exact când vom face aceste calcule", a spus ministrul.
Situația financiară a sistemului de pensii e mai bună față de ce anticipa Guvernul la începutul anului
Bugetul pentru 2021 a fost gândit cu o subvenție de 16,77 miliarde lei (circa 18,6%) de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat (90,36 miliarde lei), din care sistemul public de pensii reprezintă cea mai mare parte (veniturile incluzând subvenția au fost calculate la 90,08 miliarde lei).
"În acest moment, BASS nu mai are nevoie de subvenția de 16,77 miliarde de lei de la bugetul de stat, prevăzută la începutul anului, ci doar de 13,4 miliarde de lei. Diminuarea subvenției de la bugetul de stat nu înseamnă reducerea bugetului alocat Ministerului Muncii și Protecției Sociale. Sumele necesare pentru plata pensiilor, ajutoarelor sociale și a celorlalte drepturi sunt prevăzute în bugetul asigurărilor sociale și vor fi achitate la timp beneficiarilor, ca și până acum. În propunerea de rectificare a bugetului ministerului este prevăzută, de asemenea, o creștere de 547 milioane de lei pentru echilibrarea bugetului de șomaj, ca efect al majorării cheltuielilor pentru aplicarea măsurilor active destinate angajaților și angajatorilor", a transmis ministerul Muncii la momentul respectiv.
Pensiile - angajament în PNRR
Pensiile sunt prevăzute și în forma finală a Planului Național de Redesare și Reziliență convenit cu Comisia Europenă.
Guvernul Cîțu a mai promis să egalizeze vârsta de pensionare pentru bărbați și femei până în 2035, să ofere stimulente pentru pensionarea mai târzie, să revizuiască sistemul de pensii speciale și să majoreze cota la Pilonul II de pensii administrate privat.
Astfel, Guvernul arată că va elabora o nouă lege a pensiilor, cu scopul de a menține cheltuielile totale cu pensiile (inclusiv cu pensiile în plată) la un nivel stabil pe termen lung, 2022-2070, respectiv la 9,4% din PIB, prevâzând și un sistem de limitare a acestor cheltuieli dacă pragul este depășit.
Noua lege a pensiilor va include:
- o nouă formulă de calcul pentru noile pensii și pentru pensiile în plată
”Parametrii noii fromule vor fi aleși cu atenție pentru a respecta țința de cheltuieli cu pensiile ca procent din PIB. În plus, acești parametrii nu vor permite creșteri ad hoc ale nivelurilor de pensii”, s-a angajat Executivul. - o nouă formulă de indexare pentru a respecta țința de cheltuieli cu pensiile ca procent din PIB și mecanismul de prevenire a creșterilor ad hoc
- reducerea semnificativă a posibilităților de pensionare anticipată, introducerea de stimulente pentru majorarea perioadei de angajare și creșterea voluntară a vârstei de pensionare până la 70 de ani, conform creșterii speranței de viață, precum și egalizarea vârstei de pensionare pentru bărbați și femei la 65 de ani, până în 2035 - Legea care permite bugetarilor să muncească la stat, doar pe salariu, până la 70 de ani a fost adoptată de Senat chiar la momentul anunțării aprobării PNRR de către Comisia Europeană
- introducerea de stimulente pentru amânarea pensionării - Profit.ro a relatat deja că Guvernul pregătește un nou mod de a-i stimula pe români să muncească peste vârsta de pensionare, la stat sau în privat
- revizuirea pensiilor speciale conform principiului contributivității
- întărirea principiului contributivității
- majorarea adecvată a pensiei minime și a celor foarte joase, în mod special pentru persoanele aflate sub pragul de sărăcie
- asigurarea viabilității Pilonului II de pensii prin creșterea contribuției obligatorii la acest sistem.
Guvernul mai arată că întreagă reformă a sistemului de pensii ar trebui finalizată până la 30 martie 2023.
