ULTIMA ORĂ DOCUMENT Guvernul pregătește majorarea impozitului pe dividende la 10%, impozitarea altor forme de capital, eliminarea stimulentelor fiscale în construcții UPDATE Ciolacu, supărat pe colegii care nu se consultă cu el înainte

Guvernul a adoptat deja o serie de măsuri fiscale, dar o altă parte urmează să fie adoptate, printre care majorarea impozitării dividendelor de la 8% la 10%, taxarea altor forme de capital și eliminarea stimulentelor fiscale pentru angajații din construcții, relevă acte guvernamentale analizate de Profit.ro. Executivul are în vedere, în schimb, creșterea deducerilor personale de bază.

Măsurile văzute de Profit.ro au fost deja introduse într-un document oficial redactat la nivelul Guvernului și datat 23 iulie 2024.

CITEȘTE ȘI Taxa pe lux a intrat în vigoare - Cine și cum trebuie să o plătească

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider

Printre acestea sunt enumerate ca ”direcții de acțiune”, alături de măsuri deja introduse:

- Eliminarea stimulentelor fiscale pentru personalul angajat în sectorul construcțiilor; 

- Creșterea cotei de impozitare a dividendelor la 10%, corelat cu impozitarea majorității celorlalte forme de venit din capital;

CITEȘTE ȘI FOTO Antifrauda a controlat comercianții din zona Gării de Nord

- Creșterea în continuare a deducerilor personale de bază.

CITEȘTE ȘI DOCUMENT Iohannis reclamă la CCR legea care permite parcuri fotovoltaice pe amenajări piscicole și impune noi condiții de vânzare a amenajărilor

Pe de altă parte, Ministerul Finanțelor - conducere căreia premierul Ciolacu i-a reproșat recent că pregătește măsuri fiscale fără consultarea celor implicați - vorbește de un document "mai vechi de lucru, nu de planuri actuale", deși documentul ministerial este datat 23 iulie 2024.

”În acest moment, Ministerul Finanțelor se află în contact cu reprezentanții Comisiei Europene pentru a identifica cele mai bune soluții pentru dezvoltarea economică și pentru alinierea la principiile economice asumate ca membru al UE, fără însă a fi stabilite un set de măsuri care să facă obiectul unei reforme fiscale. 

CITEȘTE ȘI Ciolacu: Treaba mea de premier nu e să bag oameni la pușcărie sau să angajez zeci de mii de oameni la ANAF ca să urmăresc profesorii dacă plătesc impozite la meditații. Toată lumea își duce copilul la meditații, și fiul meu a făcut / Vor fi deduceri

La rândul său, premierul Ciolacu transmite că nu a fost încă discutat un pachet cu astfel măsuri fiscale în Guvern sau în Coaliție și amintește că din acest motiv le-a cerut miniștrilor să nu mai avanseze nicio propunere fiscală în Guvern fără o consultare prealabilă cu mediul de afaceri și cu societatea civilă.

"Le solicit totodată să fie mai atenți la comunicarea pe acest subiect! Nimeni nu are dreptul să-și dea cu părerea despre tot felul de fantezii fiscale sub sigla Guvernului României! Deciziile se iau în Guvern! Orice altă cale de a arunca pe piață inițiative personale, fără o validare politică prealabilă în Coaliție, reprezintă o abatere pe care nu o vom lăsa nesancționată!", transmite premierul.

Angajații din construcții (10% din forța de muncă ocupată) sunt în prezent scutiți de la impozitul pe veniturile personale și o parte din contribuțiile sociale obligatorii, respectiv contribuția la Pilonul II de pensii este opțională.

Impozitul pe dividende a fost majorat de la 5 la 8%, dar și această cotă este considerată prea mică atât de instituțiile financiare internaționale, cât și de partea social-democrată a Guvernului.

În privința deducerilor personale, Guvernul promite abia pentru anii următori deduceri la impozitul pe venit pentru asigurări private de sănătate și învățământ.

În privința celorlalte măsuri se pune întrebarea dacă vor fi continuate, pentru că deși din acest an au fost restrânse unele cote reduse de TVA, în continuare rămân multe astfel de cote, nu doar în domenii cu impact social. Cota de 5% a TVA este încă în vigoare pentru livrarea de energie termică ăentru populație, cărți sau unele servicii culturale, iar de cota de 9% beneficiază nu doar industria alimentară, dar și cea hotelieră, livrarea de îngășăminte, panourile fotovoltaice sau achiziția de locuințe în anumite condiții.

Impozitarea suplimentară în domeniile petrol și gaze naturale este prevăzută la 0,5% în cazul companiilor cu cifră de afaceri peste 50 milioane euro pentru perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2025. În schimb, instituțiile de credit datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare: a) 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2024 - 31 decembrie 2025 inclusiv; b) 1%, începând cu data de 1 ianuarie 2026.

”Alte măsuri cuprinse în raportul Băncii Mondiale privind sistemul fiscal din România sunt în discuție cu reprezentanții Comisiei Europene”, indică documentul citat.

CITEȘTE ȘI VIDEO Ciolacu: Nicio modificare de natură fiscală fără consultare cu mediul privat și societatea civilă! Boloș nu poate veni cu CNP-ul fiscal fără consultare

Măsurile recomandate de Banca Mondială 

• eliminarea cotelor reduse de TVA care au fost introduse în scopuri nedistributive, cum ar fi cotele reduse pentru mâncarea din restaurante, cazarea, cărți, ziare, reviste, muzee, grădini zoologice, grădini și parcuri. Pe termen mai lung o extindere suplimentară a bazei de impozitare în legătură cu cotele reduse care au fost introduse în scopuri distributive, inclusiv cota redusă pentru alimente, produse farmaceutice, aprovizionarea cu apă și energie termică.
• eliminarea scutirilor de impozit pentru lucrătorii din agricultură, construcții și sectorul de tehnologia informației (IT).
• eliminarea impozitului pe tranzacțiile de vânzare a proprietăților rezidențiale și înlocuirea acestuia cu un impozit de 10% pe câștigurile de capital, eventual cu o sumă de scutire moderată pentru proprietățile ocupate de proprietari.
• creșterea cotei de impozitare a dividendelor la 10% pentru a se alinia la impozitarea majorității celorlalte forme de venituri din capital.
• impozitarea proprietăților la valoarea de piață
• reevaluarea obiectivului de politică și a eficacității scutirii fiscale pentru profiturile reinvestite.
• eliminarea reducerii cotei IP disponibilă pentru societățile care își măresc capitalul social. 
• reevaluarea periodică a stimulentelor fiscale pentru întreprinderi, pentru a se asigura că acestea continuă să își îndeplinească obiectivele rentabil și să publice estimările privind cheltuielile fiscale pentru fiecare concesiune în cadrul unui raport anual privind cheltuielile fiscale.
• Reducerea pragului de eligibilitate pentru regimul microîntreprinderilor pentru a egala pragul TVA (în prezent de 88.500 euro). Pentru ca întreprinderile să aibă timp să se adapteze, această reformă ar putea fi pusă în aplicare etapizat, începând cu reducerea deja convenită la 500.000 euro de la 1 ianuarie 2023, apoi la 250.000 euro de la 1 ianuarie 2024 și ajungând la pragul TVA (ajustat la inflație) la 1 ianuarie 2025. Pragurile de înregistrare a microîntreprinderilor și deînregistrare în scopuri de TVA trebuie apoi să rămână aliniate.
• Punerea în aplicare de norme suplimentare pentru a preveni divizarea artificială aîntreprinderilor pentru a avea acces la regimul microîntreprinderilor.
• Eliminarea posibilității de a deduce anumite cheltuieli din cifra de afaceri. Acest lucru va simplifica și mai mult regimul microîntreprinderilor și va reduce posibilitățile de evaziune fiscală. Dacă se dorește, ar putea fi aplicată în schimb o sumă fixă de deducere (ca procent din cifra de afaceri).
• Efectuarea unei reevaluări a cotei corespunzătoare de impozitare a cifrei de afaceri. Cota propusă de 1% implică o marjă de profit de aproximativ 6,25%, care este probabil să fie mai mică decât marja reală de profit a majorității microîntreprinderilor, ceea ce duce la un tratamentfiscal preferențial pentru microîntreprinderi în comparație cu societățile care fac obiectul regimului obișnuit de impozitare a IP.
• Echivalarea impozitării salariaților și a lucrătorilor independenți prin eliminarea plafonului CAS aplicat în prezent lucrătorilor independenți. O opțiune alternativă ar fi aplicarea unui plafon de CAS atât pentru salariați, cât și pentru lucrătorii independenți - deși trebuie evaluateși eventualele implicații asupra drepturilor de pensie.
• Planificarea și trecerea treptată la eliminarea subvențiilor pentru combustibilii fosili.
• Introducerea unei taxări suplimentare a carbonului (de ex., rate mai mari ale accizelor) pentru a aborda prezența externalităților legate de combustibilii fosili.