Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) din coordonarea Ministerului Economiei, acționarul majoritar și cel mai mare creditor al Oltchim SA, firmă aflată în insolvență și ale cărei active principale au fost vândute către Chimcomplex la finalul anului trecut, spune că a demarat deja procedurile legale în vederea recuperării de la Oltchim a sumei de 335 milioane euro despre care Comisia Europeană a decis în decembrie 2018 că reprezintă valoarea ajutoarelor de stat ilegale primite de companie din 2012 încoace, decizie pe care însă administratorii judiciari ai Oltchim intenționează să o atace la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Recent, principalii creditori ai Oltchim au hotărât, la propunerea administratorilor judiciari Rominsolv și BDO, să angajeze firma americană de avocatură White&Case pentru a pregăti contestația la CJUE împotriva deciziei Executivului de la Bruxelles și a o susține în instanța europeană.
Americanii, care sunt implicați și în litigiul de la Washington dintre Gabriel Resources și statul român pe marginea proiectului minier aurifer blocat de la Roșia Montană, au asistat Oltchim și pe parcursul investigației Comisiei Europene, iar ulterior au lucrat pentru banca rusă VTB Bank la finanțarea de 124 milioane euro acordată de ruși către Chimcomplex pentru achiziția activelor Oltchim.
AAAS s-a abținut de la votul din comitetul creditorilor privind angajarea casei de avocatură americane, motivul fiind faptul că decizia CE de recuperare a ajutorului de stat de la Oltchim este executorie și de aplicare imediată pentru instituție de la momentul comunicării acesteia, potrivit legislației locale și europene.
"(...) ținând cont de prevederile OUG nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat (...), după emiterea și comunicarea Deciziei susmenționate, AAAS a demarat deja demersurile prevăzute de această procedură în vederea recuperării de la Oltchim a sumelor constatate prin Decizie ca fiind ajutor de stat ilegal și incompatibil", se arată într-un document oficial al Oltchim.
Și Electrica SA s-a abținut de la vot, invocând "un potențial conflict de interese, ținând cont de împrejurarea că, prin decizia de ajutor de stat emisă de Comisia Europeană, s-a reținut faptul că Electrica SA ar fi una din entitățile care au acordat ajutor de stat companiei Oltchim SA", menționează aceeași sursă.
Contactată de Profit.ro, AAAS a explicat că, după cum dispune legislația în vigoare, i-a notificat pe reprezentanții legali ai Oltchim, precum și pe judecătorul sindic, cu privire la pronunțarea deciziei Comisiei, la conținutul acesteia și la prevederile legale aplicabile în speță, precum și la "intenția expresă" a Autorității de recuperare a ajutorului de stat, astfel cum a fost obligată prin decizie.
"În continuare se derulează etapele specifice prevăzute de Legea nr. 85/2006 pentru înscrierea sumei reprezentând ajutor de stat acordat ilegal ca și creanță, în vederea recuperării, în condițiile legii insolvenței, coroborate cu cele specifice ajutorului de stat și cu dispozițiile judecătorului sindic. (...) orice demers pe care l-ar iniția societatea (Oltchim SA – n.r.) în sensul contestării deciziei Comisiei Europene la Curtea Europeană de Justiție nu impietează în nici un fel demersurile legale inițiate de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului pentru recuperarea ajutorului de stat de la Oltchim SA. De altfel, decizia menționează faptul că o eventuală contestație formulată de către cei în drept împotriva deciziei nu poate suspenda obligativitatea inițierii demersurilor de recuperare", a declarat, pentru Profit.ro, președintele AAAS, Florian Geantă.
Șansele de recuperare efectivă a ajutorului de stat de 335 milioane euro despre care Comisia Europeană a decis că a fost acordat ilegal Oltchim sunt însă practic nule, compania neavând din ce să obțină acești bani, mai ales după vânzarea principalelor active productive.
De altfel, pe 19 decembrie 2018, într-un comunicat transmis BVB, Oltchim evoca posibilitatea falimentului, afirmând că "față de împrejurarea că durata de execuție a planului de reorganizare expiră în luna aprilie 2019 (...), în conformitate cu prevederile art. 43, alin. 2 din Legea 85/2006, la data primirii de către Autoritatea de Supraveghere Financiară a comunicării privind intrarea în procedura de faliment, intervine retragerea valorilor mobiliare de pe piața reglementată pe care acestea se tranzacționează".
În aceeași lună, în urma încasării banilor din vânzarea principalelor active către Chimcomplex, Oltchim a efectuat plăți către creditori în sumă totală de peste 388 milioane lei, reprezentând datorii de la masa credală, plus alți 38,7 milioane lei constând în datorii născute în perioada de observație.
În aprilie 2016, Comisia Europeană a inițiat o investigație aprofundată pentru a stabili dacă anumite măsuri luate de România în sprijinul Oltchim respectau normele UE privind ajutoarele de stat, în special neexecutarea silită a datoriilor și acumularea în continuare de sume datorate de Oltchim către AAAS după privatizarea eșuată a societății Oltchim din septembrie 2012, anularea de datorii în valoare de peste 300 de milioane euro de către AAAS și de către diferite întreprinderi de stat și - continuarea furnizărilor, de către statul român și de către întreprinderi de stat (CET Govora și Salrom), către Oltchim, fără plată, în ciuda deteriorării situației financiare a societății.
Comisia a constatat că, în cazul de față, niciun creditor operând în economia de piață nu ar fi fost de acord să anuleze datoriile existente ale Oltchim sau să continue furnizările către această societate în condițiile în care AAAS și alți creditori aflați în proprietatea statului au făcut-o în 2015. Prin urmare, potrivit Comisiei, măsurile de sprijin public constituie ajutor de stat în sensul normelor UE, iar finanțarea publică acordată de România societății Oltchim, de aproximativ 335 de milioane euro plus dobânzi, este incompatibilă cu normele UE privind ajutoarele de stat și trebuie să fie recuperată de România.
"La momentul inițierii investigației detaliate, Comisia și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că procesul de privatizare a Oltchim ar putea conduce la o continuitate economică între Oltchim și viitorul cumpărător (viitorii cumpărători). După inițierea procedurii oficiale de către Comisie, autoritățile române au modificat însă condițiile de vânzare a activelor Oltchim. În special, investitorilor interesați li s-a permis să liciteze pentru unul sau mai multe dintre cele nouă pachete de active, sporindu-se astfel probabilitatea vânzării și a veniturilor astfel obținute. Pe parcursul procedurii, diverși investitori de pe piață și-au manifestat interesul și au achiziționat majoritatea activelor Oltchim. Având în vedere condițiile modificate ale procesului de vânzare a activelor societății Oltchim și rezultatul acestuia, Comisia a concluzionat că societățile care au cumpărat activele respective nu au beneficiat de ajutoarele anterioare acordate societății Oltchim și, prin urmare, nu sunt ținute să le ramburseze", transmitea Executivul de la Bruxelles pe 17 decembrie 2018.
Oltchim a finalizat în aceeași lună contractul de vânzare de active încheiat cu Chimcomplex Borzești, prin încasarea integrală a prețului tranzacției și prin transferul dreptului de proprietate asupra activelor, prețul stabilit prin contract fiind de 127 milioane euro plus TVA. Anterior, în noiembrie 2018, Chimcomplex anunța încheierea unui acord de finanțare în acest scop cu Credit Suisse AG din Elveția și cu divizia din UE a băncii rusești de stat VTB Bank, a doua cea mai mare din Rusia.
