Guvernul a emis în ședința de marți o Hotărâre de aprobare a modalității de stabilire a prețului reglementat cu care Compania Națională a Uraniului (CNU), controlată integral de stat, va vinde dioxid de uraniu către Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, în baza unei legi intrate în vigoare în vara anului trecut ce încearcă să mențină în viață CNU, aflată într-o situație financiară extrem de dificilă, asigurându-i un monopol de facto pe aprovizionarea Nuclearelectrica și totodată încercând să respecte și legislația UE în domeniu.
Astfel, după cum a relatat Profit.ro, legea stipulează că pulberea de dioxid de uraniu va fi produsă pe teritoriul României de către CNU, în vederea menținerii ciclului integrat de fabricație a combustibilului nuclear în România, și că Nuclearelectrica, operatorul centralei, va avea dreptul de a achiziționa combustibil nuclear prin organizarea de licitații, deci inclusiv de la furnizori externi, doar în cazul în care CNU nu va putea asigura integral necesarul de combustibil al centralei.
De asemenea, în situația în care sursa autohtonă de pulbere sinterizabilă de dioxid de uraniu nu corespunde calitativ în raport cu specificațiile tehnice elaborate de proiectantul tehnologiei CANDU în baza căreia funcționeaza centrala Cernavodă, întreaga cantitate de pulbere necesară va putea fi achiziționată de către Nuclearelectrica din import.
În actul normativ se precizează că acesta "stabilește principiile pentru asigurarea și menținerea ciclului integrat de fabricație a combustibilului nuclear în România, în condiții de securitate națională, cu respectarea prevederilor Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și a recomandărilor Agenției de Aprovizionare a EURATOM, în principal cu privire la asigurarea a minimum 2 furnizori calificați pentru furnizarea combustibilului nuclear". Precizarea a fost introdusă în lege de către Comisia de Industrii a Camerei Deputaților condusă de social-democratul Iulian Iancu, principalul inițiator al ei, după ce Consiliul Legislativ a atras atenția că draftul de act normativ riscă să încalce legislația UE privind concurența.
Legea mai prevede că prețul dioxidului de uraniu furnizat de CNU este reglementat, avizat de Consiliul Concurenței sau MFP pe baza costurilor efective ale CNU, și că criteriile și modalitățile concrete de stabilire și ajustare a prețului reglementat se stabilesc prin HG, la propunerea Consiliului Concurenței/MFP, în termen de 60 de zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial.
Numai că legea a fost publicată în Monitor în iulie 2018, iar Guvernul a adoptat HG-ul menționat de-abia în ședința de marți, adică cu o întârziere de aproape jumătate de an.
În absența HG, Nuclearelectrica nu și-a putut permite să aștepte după guvernanți, așa că în noiembrie anul trecut a comandat dioxid de uraniu de la CNU, la un preț de piață de 388 lei/kg, valoarea estimată a comenzii fiind de 24,25 milioane lei fără TVA. "După stabilirea prețului reglementat de către autorități, în conformitate cu prevederile Legii 193/2018, SNN va achiziționa pulbere de UO2 de la CNU la preț reglementat și în funcție de materia prima disponibilă la CNU", preciza Nuclearelectrica la acea dată.
Hotărârea prevede că prețul pentru serviciile de calificare, depozitare și procesare a octoxidului de uraniu, precum și prețul dioxidului de uraniu furnizate de către CNU, se stabilesc și se ajustează de către Ministerul Energiei, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice, după avizarea de către Consiliul Concurenței a fișei de fundamentare a prețurilor.
Prețurile se stabilesc pe baza costurilor efective ale CNU, validate de un auditor independent selectat și remunerat de Nuclearelectrica, iar ajustarea lor se realizează la un interval de 6 luni.
"Prețul dioxidului de uraniu rezultat (...) nu poate depăși valoarea rezultată din adăugarea la media pe ultimele 6 luni a prețurilor octoxidului de uraniu practicate pe piețele internaționale pentru tranzacții pe termen lung a costurilor aferente procesării, validate de auditorul independent (...), precum și a unei marje de profit de 4%. Reducerile de costuri rezultate din creșterea eficienței activității CNU, certificate ca atare de auditorul independent, vor fi repartizate astfel: 50% din sume vor fi recunoscute în preț sub formă de profit majorat, iar 50% din sume se vor concretiza în reduceri ale prețului. Reducerile de costuri care nu reprezintă rezultate ale creșterii eficienței activității CNU se vor concretiza integral în reduceri de preț și nu sub formă de profit majorat", prevede HG-ul.
Anexa HG
Legea din vara trecută în baza căreia Guvernul a decis acum cum se va stabili prețul reglementat la dioxidul de uraniu furnizat de CNU către Nuclearelectrica a fost adoptată la mai puțin de 2 luni după ce Comisia Europeană a inițiat o investigație aprofundată pentru a evalua dacă diferitele măsuri de sprijin public acordate de autoritățile române CNU, care se confruntă cu grave probleme financiare, sunt conforme cu normele UE.
Comisia și-a exprimat atunci îndoiala că ajutorul propus de stat pentru restructurarea CNU, în cuantum de peste 440 milioane de lei (95 milioane euro), îndeplinește condițiile prevăzute de legislația europeană și a anunțat că vrea să se asigure că planul Guvernului va restabili viabilitatea pe termen lung a CNU. La 12 iunie 2017, România a notificat Comisiei un plan de restructurare a CNU, ce prevedea acordarea unui sprijin în valoare de 441 milioane lei, sub formă de granturi, de subvenții, de anulare a unor datorii și de conversie a datoriilor în acțiuni.
