Semnătura electronică la întocmirea tuturor documentelor aferente contractului individual de muncă va fi folosită fără sigiliul electronic calificat al angajatorului, conform unei modificări aduse de senatori ordonanței de urgență prin care Guvernul a reglementat semnătura electronică în Codul Muncii. Mediul de afaceri solicitase această modificare.
De ce este important: În data de 28 aprilie, Executivul a stabilit că semnătura electronică va putea fi utilizată la întocmirea tuturor documentelor din domeniul relațiilor de muncă, respectiv în comunicarea cu instituțiile publice de resort, conform unei ordonanțe de urgență puse în dezbatere încă de anul trecut de Guvernul Orban, dar adoptate de Guvernul Cîțu abia după jumătate de an. Ordonanța a fost publicată în Monitorul Oficial apoi abia pe 6 mai.
Codul Muncii prevedea până acum obligativitatea încheierii contractului individual de muncă în formă scrisă, în limba română, cel târziu în ziua anterioară începerii activității de către salariat.
Proiectul de ordonanță de urgență a fost prezentat pe larg de Profit.ro, la data punerii în dezbatere publică, la începutul lunii noiembrie, fiind inițiat de fostul ministrul al Muncii, Violeta Alexandru, pe vremea Cabinetului Orban.
Acest proiect prevedea utilizarea semnăturii electronică calificate la încheierea contractului individual de muncă sau actului adițional la contract.
Forma adoptată, însă, de Guvernul Cîțu stabilește, în acest scop, ”utilizarea semnăturii electronice avansate sau semnăturii electronice calificate, însoțită de marca temporală electronică sau marca temporală electronică calificată și sigiliul electronic calificat al angajatorului”.
Mediul de afaceri a fost luat prin surprindere de introducerea de către Guvern a obligativității folosirii sigiliului electronic, cât și a mărcii temporale.
Potrivit mediului privat, dobândirea sigiliului este în mod special un proces lung și greu, costurile asociate cumpărării acestui element fiind substanțiale.
Astfel, Confederația Patronală Concordia arătat că ”apreciază intențiile Guvernului României de debirocratizare și digitalizare a relațiilor de muncă, dar consideră că soluția aleasă de Executiv și reglementată prin OUG are un efect contrar, prin solicitarea a două noi servicii, care presupun nu doar costuri suplimentare, ci și eforturi mai mari și sunt în dezacord cu practica europeană privind echivalentul semnăturii olografe în format electronic. În timp ce contractul individual de muncă se semnează în prezent olograf simplu, cele două elemente suplimentare incluse sunt echivalentul revenirii la ștampilă (sigiliul angajatorului), deși aceasta a fost scoasă de câțiva ani și respectiv marca temporală (documentele semnate olograf, inclusiv CIM, nu includ ora semnării)”. În opinia Concordia, ”noile prevederi se constituie într-o birocrație inutilă, cu costuri suplimentare, care nu va duce la digitalizare, ci la digi-birocrație."
”Adăugând această cerință în plus față de semnătura electronică calificată, precum și a mărcii temporale, devine prohibitiv pentru marea majoritate a companiilor din România, cu precădere a companiilor mici și mijlocii. Adoptarea OUG-ului sub această formă, respectiv introducerea necesității sigiliului fără consultarea în prealabil a mediului de afaceri și fără publicarea pe site-ul Gov.ro a actelor din ședința de guvern în prealabil ședinței creează o breșă în dialogul social, iar rezultatul nu poate fi decât vicierea politicilor publice și deturnarea puterii de stat către interese private marginale”, a arătat și Asociația patronală a industriei de software și servicii (ANIS).
Ordonanța de urgență a Guvernului a fost modificată însă recent de senatorii din comisiile de specialitate, urmând să primească azi votul final în plenul Senatului.
Senatorii au decis în comisii să elimine obligativitatea folosirii sigiliului electronic calificat al angajatorului.
”Părțile pot opta să utilizeze la încheierea/modificarea/suspendarea/încetarea contractului individual de muncă, după caz, semnătura electronică simplă însoțită marca temporală electronică calificată sau semnătura electronică avansată sau semnătura electronică calificată”, prevede forma ordonanței amendată de senatori.
După votul din Senat, modificările mai trebuie dezbătute și votate de deputați. Ordonanța este în vigoare, Guvernul fiind obligat ca în 60 de zile de la publicarea ei să adopte și normele metodologice de aplicare a acesteia.
Cu privire la noile prevederi este de remarcat și poziția Consiliului Legislativ, condus de Florin Iordache, instituție care susține că nu rezultă din actul normativ urgența introducerii semnăturii în Codul Muncii prin ordonanță, ba mai mult că unele prevederi ar fi în contradacție cu dreptul comunitar. În plus, experții Consiliului susțin că legislația datând din 2001 privind semnătura electronică ar permite, fără a fi nevoie de alte prevederi, utilizarea acesteia în orice raporturi juridice, inclusiv în relațiile de muncă.
