Impozitul pe dividende distribuite din 2025 va crește de la 8% la 10%, prevede proiectul final al "ordonanței trenuleț", cu măsuri fiscal-bugetare pentru anul viitor, analizat de Profit.ro.
De asemenea, proiectul prevede eliminarea facilităților de care beneficiază angajații din IT, construcții, agricultură și industrie alimentară, precum și reducerea plafonului pentru microîntreprinderi de la 500.000 de euro în prezent la 250.000 de euro, iar din 2026 la 100.000 de euro. De asemenea, se introduce impozitul pe construcții speciale, calculat prin aplicarea unei cote de 1,5 % asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior (în 2025 la valoarea din 31 decembrie 2024), inclusiv în situația în care sunt închiriate, luate în administrare/concesiune sau în folosință.
Un impozit foarte similar cu actualul impozit pe construcții speciale a mai fost introdus și în 2014, tot la nivelul de 1,5%. A fost cunoscut ca Taxa pe stâlp și a creat o nemulțumire majoră pentru mediul de afaceri. Taxa pe stâlp a fost redusă treptat și ulterior eliminată de la 1 ianuarie 2017.
UPDATE 11.30 Ministerul Finanțelor a publicat pe site proiectul final al OUG trenuleț, inclusiv cu măsurile fiscale de mai jos.
Proiectul de ordonanță prevede o creștere a veniturilor la buget de 7,1 miliarde lei anul următor, în principal din măsurile fiscale prezentate mai jos, precum și o reducere a cheltuielilor bugetare cu 126,26 miliarde lei, în principal din măsurile prezentate anterior, cum ar fi înghețări de salarii și pensii, etc. Impactul total al ordonanței trenuleț este de 133,37 miliarde lei pentru buget anul următor.
Proiectul de ordonanță este disponibil aici
Important: Măsuri fiscale erau așteptate abia din martie anul următor, așa cum prevede calendarul din planul fiscal pe șapte ani cu Comisia Europeană. Guvernul nu a prezentat măsurile de acum la reuniunea consiliului tripartit (cu sindicate și patronate) de sâmbătă, fiind discutate doar cele de reducere de cheltuieli, cum sunt înghețările de salarii la bugetari, de pensii și altele.
Vezi AICI DOCUMENTUL prezentat încă din luna iulie de Profit.ro
Măsurile sunt cu atât mai surprinzătoare acum, având în vedere că nu au fost prezentate până acum în niciuna dintre variantele ordonanței trenuleț care au circulat în presă. Anterior au fost prezentate în principal măsurile pentru reducerea cheltuielilor bugetare.
Modificări propuse la Codul Fiscal prin Ordonanța trenuleț
Modificările la Codul Fiscal vizează veniturile din dividende obținute după data de 1 ianuarie, veniturile salariale (construcții, IT, etc) obținute începând cu luna ianaurie, în timp ce prevederile referitoare la micro intră în vigoare tot de la data de 1 ianuarie 2025.
Impozitul pe dividende
Se propune majorarea cotei de impozit de la 8% la 10% pentru dividendele distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2025.
Se aplică veniturilor din dividende distribuite după data de 1 ianuarie 2025.
În cazul dividendelor distribuite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2024, cota de impozit pe dividende este de 8%, fără recalcularea impozitului pe dividendele respective, după regularizarea acestora pe baza situațiilor financiare anuale aferente exercițiului financiar 2024, aprobate potrivit legii.
Din proiect:
Pentru plata de dividende către persoane juridice
1. La articolul 43, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
”(2) Impozitul pe dividende se stabilește prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut plătit unei persoane juridice române. Impozitul pe dividende se declară și se plătește la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plătește dividendul.”
Plata de dividende către persoane fizice
9. La articolul 97, alineatul (7), prima teză se modifică și va avea următorul cuprins:
"(7) Veniturile sub formă de dividende, inclusiv câștigul obținut ca urmare a deținerii de titluri de participare definite de legislația în materie la organisme de plasament colectiv se impozitează cu cota de impozit de 10% din suma acestora, impozitul fiind final. (...)"
Plata de dividende către nerezidenți
15. La articolul 224 alineatul (4), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:
„b) 10% pentru veniturile din dividende prevăzute la art. 223 alin. (1) lit. a);”
ART. LXVII
(4) Prevederile art. LXVI pct. 1, 9 și 15 se aplică veniturilor din dividende distribuite după data de 1 ianuarie 2025.
(5) În cazul dividendelor distribuite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2024, cota de impozit pe dividende este de 8%, fără recalcularea impozitului pe dividendele respective, după regularizarea acestora pe baza situațiilor financiare anuale aferente exercițiului financiar 2024, aprobate potrivit legii.
Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
(în programul de guvernare se prevede că pragul pentru încadrarea la regimul microîntrperinderilor va fi păstrat la 500.000 de euro. Reducerea pragului era solicitată de către Comisia Europeană în cadrul PNRR și neaplicarea măsurii ar fi presupus pierderea a circa 300 de milioane de euro din PNRR)
1. Pentru aplicarea sistemului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, începând cu anul fiscal 2025, se propune:
- reducerea plafonului de venituri realizate de către o persoană juridică română, de la 500.000 euro la 250.000 euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro;
ATENȚIE, firmele care au fost în 2024 microîntreprinderi dar au avut benituri peste 250.000 de euro, vor trece la impozit pe profit.
(Pentru anul fiscal 2025, limita veniturilor realizate, reprezentând echivalentul în lei a 250.000 euro respectiv echivalentul în lei a 100.000 euro începând cu 1 ianuarie 2026, se verifică pe baza veniturilor realizate de către persoana juridică română la data de 31 decembrie 2024, respectiv la 31 decembrie 2025. Condiția referitoare la ponderea veniturilor din consultanță și/sau management în veniturile totale, de la data de 31 decembrie 2024, nu se aplică pentru calculul limitei de 250.000 euro.) - eliminarea condiției de realizare a veniturilor din consultanță și management, în proporție de 80%, utilizată pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor.
2. Se actualizează codurile corespunzătoare activităților pentru care impozitul pe veniturile microîntreprinderilor se calculează prin aplicarea cotei de 3%, dar și verificarea condiției de aplicare a sistemului de impunere o singură dată, începând cu anul 2024, de către contribuabilii din HoReCa.
3. De asemenea, pentru anul fiscal 2025, respectiv 2026 se clarifică modul de verificare a condiției legate de plafonul propus de 250.000 euro, respectiv 100.000 euro pentru venituri realizate de microîntreprinderi precum și modul în care se verifică nivelul veniturilor din consultanță și management în vederea încadrării ca microîntreprindere.
Impozitul pe venit și contribuții sociale obligatorii
Pierd facilitatea de scutire de impozit pe venit, de 10%, și de contribuția la P II angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară.
Ca urmare a angajamentelor asumate prin PNRR și prin Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu - 2025-2031 se propun următoarele măsuri:
1. Eliminarea facilităților fiscale acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, ca urmare a desfășurării activității de creare programe pentru calculator sau
de la angajatori din sectoarele construcții, agricol și industria alimentară, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025.
2. În cazul veniturilor din dividende, se propune majorarea cotei de impozit de la 8% la 10% pentru dividendele distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2025.
Măsurile propuse prin proiectul de act normativ au în vedere angajamentul asumat de Guvern în cadrul PNRR privind revizuirea cadrului de impozitare existent în România, conform Componentei C8. "Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii”, respectiv Reforma R4 – Revizuirea cadrului fiscal, inclusiv reducerea etapizată a distorsiunilor și stimulentelor fiscale excesive, asigurându-se corectitudinea și echitatea în sistem pe principiul neutralității taxării, precum și implementarea unui sistem fiscal mai corect, mai eficient, mai simplu și mai transparent, fără a fi afectată creșterea economică și dezvoltarea sectoarelor economice impactate de deciziile de politică fiscală.
Eliminarea facilităților fiscale a fost recomandată și de Banca Mondială în cadrul analizei legislației fiscale românești efectuată ca parte a PNRR.
În prezent, persoanele care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor ca urmare a desfășurării activității de creare programe pentru calculator sau desfășoară activitate în sectoarele construcții, agricol și industria alimentară sunt scutite de la plata impozitului pe venit. Scutirea se aplică la locul unde se află funcția de bază, pentru veniturile brute lunare din salarii și asimilate salariilor de până la 10.000 lei inclusiv, realizate de persoana fizică în baza unui contract individual de muncă, cu normă întreagă sau cu timp parțial, după caz.
De asemenea, aceste persoanele care sunt scutite de la plata contribuției la fondul de pensii administrat privat însă pot opta pentru plata acesteia.
Partea din venitul brut lunar ce depășește 10.000 lei nu beneficiază de facilități fiscale. Facilitățile fiscale sunt acum, până la adoptarea noului proiect de ordonanță, reglemetate a fi aplicate până la data de 31 decembrie 2028.
Impozitul pe veniturile nerezidenților
Se propune majorarea cotei impozitului pe dividende, de la 8% la 10%, pentru dividendele distribuite/plătite persoanelor nerezidente, pentru corelare cu regimul fiscal aplicabil dividendelor distribuite/plătite persoanelor rezidente, regim ce are în vedere angajamentul asumat de Guvern în cadrul PNRR privind revizuirea cadrului de impozitare existent în România, conform Componentei C8. "Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii”, respectiv Reforma R4 – Revizuirea cadrului fiscal.
Impozitul pe construcții speciale
Se instituie impozitul pe construcții speciale, datorat de:
- persoanele juridice române, cu excepția instituțiilor publice, institutelor naționale de cercetare-dezvoltare, asociațiilor, fundațiilor și a celorlalte persoane juridice fără scop patrimonial, potrivit legilor de organizare și funcționare;
- persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;
- persoanele juridice cu sediul social în România înființate potrivit legislației europene.
Construcțiile speciale reprezintă:
a) centralele hidroelectrice, centralele termoelectrice, centralele nuclearo-electrice;
b) stațiile și posturile de transformare, stațiile de conexiuni electrice;
c) sondele de țiței, sondele gaze naturale, sondele de sare;
d) rampele de încărcare-descărcare;
e) coșurile de fum și turnurile de răcire;
f) iazurile pentru decantarea sterilului, heleșteele, iazurile, bazinele;
g) ecluzele și ascensoarele;
h) barajele, jgheaburile pentru piscicultură;
i) infrastructura de transport feroviar, infrastructura de drumuri;
j) liniile și cablurile aeriene de telecomunicații;
k) platformele, turnurile și pilonii metalici pentru antene de radiofonie, telefonie mobilă,
televiziune;
l) construcțiile pentru transportul energiei electrice;
m) lacuri artificiale de acumulare și canalele de irigații.
Impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5 % asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, inclusiv în situația în care sunt închiriate, luate în administrare/concesiune sau în folosință.
Impozitul se plătește în două rate egale, până la datele de 25 mai inclusiv și 25 septembrie inclusiv.
Impozitul instituit este venit al bugetului de stat, și se administrează potrivit Codului de procedură fiscală.
