DNA a anunțat vineri că procurorii au dispus sechestru până la concurența sumei de peste 15 milioane de euro, până acum fiind indisponibilizate bunuri în valoare de aproximativ două milioane euro, în dosarul în care sunt urmăriți penal fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu, fostul parlamentar Cristian Boureanu, Ionuț Costea, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, dar și președinte al EximBank, și Constantin Dascălu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.
Conform DNA, în perioada 2005-2014, ei ar fi primit de la o companie străină, în baza unor înțelegeri, aproximativ 20 de milioane de euro pentru ca, în schimbul acestor sume, să se asigure încheierea contractelor și plata facturilor pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată a liniei București-Constanța, precum și plata TVA restante pentru reabilitarea unei alte linii de cale ferată care fusese deja realizată de aceeași companie, scrie News.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Potrivit DNA, procurorii au dispus măsuri asigurătorii până la concurența sumei de 15.096.000 de euro, iar până în prezent au fost indisponibilizate bunuri în valoare de 2.139.807 de euro.
Este vorba despre bunuri imobile în valoare de 1.973.140 de euro și bunuri mobile în valoare de 166.667 euro, deținute de Sebastian Vlădescu, Cristian Boureanu, Mihaela Mititelu, Mircea Ionuț Costea, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, dar și președinte al EximBank, și Constantin Dascălu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.
În luna aprilie, DNA a anunțat că procurorii au început urmărirea penală împotriva fostului ministru al Finanțelor Sebastian Vlădescu, după obținerea avizului favorabil din partea președintelui Klaus Iohannis. Vlădescu este acuzat de luare de mită și trafic de influență în formă continuată, iar în acest dosar sunt urmăriți penal și fostul parlamentar Cristian Boureanu, Ionuț Costea, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, dar și președinte al EximBank, și Constantin Dascălu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Conform DNA, în perioada 2005-2014, oficiali români sau persoane cu influență asupra acestora ar fi primit de la o companie străină, în baza unor înțelegeri, aproximativ 20 de milioane de euro pentru ca, în schimbul acestor sume, să se asigure încheierea contractelor și plata facturilor pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată a liniei București-Constanța, precum și plata TVA restante pentru reabilitarea unei alte linii de cale ferată care fusese deja realizată de aceeași companie.
DNA spune că în perioada 2005-2014, oficiali români sau persoane cu influență asupra acestora ar fi primit de la o companie străină, în baza unor înțelegeri, aproximativ 20 de milioane de euro pentru ca, în schimbul acestor sume, să se asigure încheierea contractelor și plata facturilor pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată a liniei București-Constanța, precum și plata TVA restante pentru reabilitarea unei alte linii de cale ferată care fusese deja realizată de aceeași companie. Banii încasați ilegal reprezentau procente din valoarea fiecărei plăți făcute de statul român și erau achitați succesiv, pe măsură ce compania constructoare încasa, la rândul ei, contravaloarea lucrărilor efectuate, de la statul român (respectiv de la compania C.N. C.F.R.).
În acest context, în prima parte a anului 2005, Sebastian Vlădescu împreună cu Mircea Costea și Mihaela Mititelu, a pretins de la reprezentanții unei companii un comision de 3,5% din valoarea contractelor ce urmau a fi încheiate cu C.N.C.F.R. S.A. privind reabilitarea căii ferate București – Constanța pentru ca, în schimbul acestui comision, să aprobe, în calitate de ministru al Finanelor, finanțarea suplimentară necesară pentru încheierea contractelor, precum și pentru a își exercita ulterior atribuțiile referitoare la asigurarea fondurilor necesare plății facturilor pentru lucrările efectuate, afirmă procurorii.
În perioada 2008-2009, în baza acestei înțelegeri, Sebastian Vlădescu a primit suma de aproximativ un milion de euro (reprezentând partea sa din comisionul pretins) în conturile bancare ale unor societăți comerciale pe care le controla. Ulterior, în perioada 2009-2010, Vlădescu a acceptat de la reprezentantul companiei străine promisiunea sumei de două milioane de euro, iar în perioada noiembrie 2011- septembrie 2013 fostul ministru a primit suma de 65.000 de euro, sub forma finanțării activității unei companii offshore, unde avea calitatea de asociat.
De asemenea, în același context, în perioada septembrie 2010 – ianuarie 2013, fostul ministru a pretins și a primit de la aceeași persoană suma totală de 2.117.000 de euro. În schimbul acestor sume de bani,Vlădescu urma să își exercite influența pe care a pretins că o avea asupra ministrului Transporturilor pentru a-l determina să asigure finanțarea necesară plății facturilor aferente lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată București-Constanța.
