Potrivit unui comunicat al organizației, niciun angajat din sistemul instituțional MF nu va avea venitul salarial diminuat.
Sub nicio formă nu se confirmă afirmațiile iresponsabile potrivit cărora unii angajați ar urma să piardă 3.000 - 4.000 lei, afirmații care au generat și încă produc nedumerire în rândul finanțiștilor și al opiniei publice cu privire la nivelul real al salariilor din sistem.
Pentru foarte mulți colegi vor exista creșteri salariale importante doar prin simpla aplicare a coeficientului de ierarhizare. La salariul astfel rezultat, prin adăugarea sporului specific al finanțiștilor - introdus în premieră în textul legii, de până la 40% - pe care îl vom primi pentru desfășurarea activității (chiar și doar într-un cuantum minim de 5%), pentru niciun finanțist nu va mai fi nevoie de diferență salarială tranzitorie″, se afirmă în comunicat.
SindFISC reafirmă public că prin aplicarea noii legi de salarizare, toți angajații din sistem (MF, ANAF aparat propriu și instituții subordonate - DGRFP-uri, AVR, ONJN, ONAC, ONPCSB, ASPAAS) vor avea creșteri salariale, mai mici sau mai mari.
″Pentru prima dată, va exista posibilitatea salarizării diferențiate în sistemul instituțional MF, în funcție de complexitatea activității desfășurate, riscurile asumate, disponibilitatea pentru efort suplimentar, pregătirea și specializarea suplimentară etc, prin stabilirea unor salarii pe tipuri de activități.
ATENȚIE: Nu pe angajați, așa cum diverse entități încearcă să acrediteze! Noile salarii nu vor fi stabilite de șefii din instituții, ci de ordonatorul principal de credite, după criterii bine determinate, în urma unor analize aprofundate. Prin ordine ale MF/ANAF/AVR/ONJN/ONAC/ONPCSB/ASPAAS se vor stabili salarii prin alocarea unor majorări de până la 40% la salariul de bază.
Pe lângă salariile lunare astfel stabilite, se instituie suplimentar sisteme de premiere / bonusare colectivă anuală, de recompensare individuală pentru angajații cu rezultate deosebite, precum și alte tipuri de premii.
ÎN CAZUL NELEGIFERĂRII ACESTEI FORME A LEGII SAU A UNEI VARIANTE ÎMBUNĂTĂȚITE:
- Se vor menține, pentru o perioadă nedeterminată, aceleași inechități salariale, atât în interiorul sistemului instituțional MF, cât și la nivelul întregului sistem bugetar.
- Actualele salarii nu vor putea ține pasul cu trendul crescător al costului vieții, iar în condițiile actuale, adoptarea unei noi legi ar putea dura încă mulți ani.
- Având în vedere că finanțiștii, în marea lor majoritate, prin acțiunile lor - îndeosebi cele de natură sindicală (a se vedea acțiunile cu largă participare derulate sub umbrela SindFISC, de la nivel teritorial și central, negocierile de la MF, ANAF, MMFTSS etc) - au contribuit activ la promovarea acestor prevederi specifice în proiectul de act normativ, un eventual eșec legislativ ar accentua gradul de demobilizare profesională al acestora, cu posibile consecințe negative asupra întregii societăți.
- Pierderea sumelor din PNRR, ca urmare a neadoptării legii salarizării - sume care au stat la baza construcției bugetului pe anul curent - va conduce, implicit, la suportarea acestor pierderi de către întreaga societate, inclusiv de către finanțiști, prin eventuale alte măsuri nepopulare pe care autoritățile vor fi nevoite să le adopte în perioada următoare″, se mai spune în comunicat, semnat de președintele SindFISC, Nicolae-Liviu Toader.
În schimb, cele cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național resping actuala formă a proiectului Legii salarizării și atrag atenția că documentul prezentat drept o reformă profundă a salarizării în sectorul public este, în realitate, o nouă sursă de inechități, discriminări și tensiuni sociale.
'În loc să corecteze dezechilibrele acumulate în sistem și să construiască o salarizare coerentă, predictibilă și echitabilă, noua variantă a proiectului continuă să opereze cu soluții de compromis, să favorizeze anumite categorii și să lase în urmă exact acele sectoare care asigură funcționarea serviciilor publice esențiale', se arată într-un comunicat de presă semnat de Confederația Națională Sindicală 'Cartel ALFA', Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România - Frăția, Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Confederația Națională Sindicală 'Meridian' și Blocul Național Sindical (BNS), transmite Agerpres.
Potrivit sindicatelor, una dintre cele mai grave probleme este reducerea valorii de referință de la 4.100 la 4.000 de lei. 'Am solicitat ca aceasta să fie stabilită la nivelul salariului minim pe economie și actualizată anual în funcție de inflație și productivitatea muncii. În schimb, este diminuat chiar reperul de la care ar trebui construit întregul sistem, în timp ce, în numeroase sectoare, creșterile prevăzute nu acoperă pierderea de putere de cumpărare acumulată în ultimii doi ani. O lege a salarizării nu poate transfera costul austerității asupra salariaților', se arată în document.
De asemenea, sindicatele avertizează că plafonarea sporurilor la 20% din totalul cheltuielilor cu salariile, inclusiv prin raportare la ordonatorul principal de credite și la sursele de finanțare, poate anula drepturi salariale recunoscute de lege.
'Respingem și modul de elaborare a proiectului. Dialogul social nu înseamnă transmiterea cu întârziere a documentului și acordarea unui interval simbolic pentru observații. O lege care afectează peste un milion de salariați din sectorul public nu poate fi construită pe repede-înainte, iar sindicatele nu pot valida în câteva ore sau zile decizii cu efecte pentru ani și decenii. Consultarea formală nu este dialog social!', apreciază sindicaliștii.
Totodată, confederațiile sindicale consideră că un Guvern demis nu poate decide viitorul salarizării prin negocieri purtate în afara mandatului. 'Nu poate fi acceptabil ca un Guvern aflat într-o astfel de situație să stabilească, să negocieze și să angajeze România în privința unei politici publice care afectează peste un milion de salariați, fără un mandat politic deplin și fără un dialog social real', susțin cele cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național.
Din acest motiv, sindicaliștii consideră că actuala variantă a legii salarizării nu mai poate constitui baza unei reforme credibile, echitabile și acceptate de partenerii sociali. 'Cerem retragerea actualului proiect și reluarea reformei de la zero', transmit sindicaliștii.
