Proiectul de OUG care introduce analiza înainte de sesizarea penală în cazul firmelor care nu pot vira la buget impozite și contribuții cu reținere la sursă, blocat UPDATE Precizările Ministerului Justiției

Proiectul pus în dezbatere în urmă cu o lună de către Ministerul Finanțelor și care îmbunătățește semnificativ legislația prin care a fost reincriminată fapta de reținere fără virare la buget a unor contribuții și impozite este blocat, au declarat surse apropiate situației pentru Profit.ro.  Finanțele intenționau să adopte rapid această modificare, necesară în opinia specialiștilor în fiscalitate, însă proiectul nu a primit aviz pozitiv de la Ministerului Justiției, în circuitul ministerial. Ministerul spune că a avizat cu celeritate proiectul, încă din 4 martie, fără a preciza dacă avizul a fost pozitiv sau negativ. Un aviz consultativ, dat în termen, nu poate bloca un proiect. La finalul lunii februarie proiectul a fost aprobat în Comisia de Dialog Social și se anticipa o trecere rapidă prin Guvern. Timpul este, însă, tot mai puțin, având în vedere că sesizările penale ar urma să apară abia după 60 de zile de la prima scadență nerespectată după data de 1 martie.

UPDATE ora 11:19 Ministerul Justiției a transmis următoarele precizări, arătând că Ministerul Justiției a sprijinit și sprijină în continuare orice demers instituțional sau legislativ care vine în sprijinul mediului economic și a avizat încă din data de 4 martie 2022 proiectul, că avizarea s-a realizat cu celeritate, în condițiile în care originalul proiectului de OUG a fost primit de către Ministerul Justiției în data de 28.02.2022, a fost avizat de Direcția Avizare Acte Normative în data de 03.03.2022 și ridicat de inițiator în data de 04.03.2022, considerând astfel că nu avea cum să blocheze proiectul de OUG.

Ministerul Justiției nu precizează dacă avizul acordat a fost unul pozitiv sau negativ.

În contextul în care de la 1 martie este reincriminată ca faptă penală reținerea/încasarea, fără virare la buget, a unor impozite și contribuții, Ministerul Finanțelor pregătise această modificare legislativă, cu intenția ca aceasta să intre în vigoare tot de la 1 martie, însă în actualul context a fost amânată.

CITEȘTE ȘI Studiu EY România: 78% dintre Directorii Financiari din România consideră că se vor implica mai mult în dezvoltarea și executarea strategiilor de business în următorii trei ani

Potrivit unui proiect pus în dezbatere de către Ministerul Finanțelor la mijlocul lunii februarie, contribuabilii care nu pot achita impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă nici după termenul de 60 de zile de la scadență din cauza lipsei temporare de fonduri ca urmare a neîncasării creanțelor, inclusiv în urma derulării relațiilor contractuale cu autorități și instituții publice, precum și din cauza achitării unor datorii sau efectuării unor cheltuieli necesare continuării activității, vor putea evita deschiderea unui dosar penal. Astfel, ANAF sau altă instituție competentă ar urma să analizeze situația firmei înainte de a iniția sesizarea penală.

"Pentru a evita sesizarea nejustificată a organelor de urmărire penală încazurile în care contribuabilul nu poate achita impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă nici după termenul de 60 de zile de la scadență din cauza lipsei temporare a disponibilităților bănești ca urmare a neîncasării creanțelor, inclusiv în urma derulării relațiilor contractuale cu autorități și instituții publice, se propune modificarea și completarea art.6^1 din Legea nr.241/2005. Propunerea acoperă și situațiile în care contribuabilul, din disponibilitățile bănești de care dispune, își achită datoriile și efectuează plăți aferente unor cheltuieli care țin strict și sunt necesare continuării activității. De asemenea, se propune ca reținerea și neplata, respectiv încasarea și neplata impozitelor și contribuțiilor cu reținere la sursă ale contribuabilului să fie incriminate ca infracțiune, dacă nu sunt achitate după termenul de 60 de zile de la scadență, doar dacă acestea intră în categoria obligațiilor fiscale restante, așa cum sunt definite în Legea nr.207/2015, cu modificările și completările ulterioare", potrivit proiectului pregătit de Ministerul Finanțelor.

CITEȘTE ȘI Cîțu: Reducerea contribuțiilor, singura măsură care crește veniturile nete și nu reprezintă un cost pentru companii

ANAF sau alte organe competente vor formula sesizări conform Codului de procedură penală pentru fapta de reținere și neplată, respectiv încasare și neplată a impozitelor și contribuțiilor cu reținere la sursă prevăzute de lege numai după analizarea de către acestea a situației contribuabilului, analiză în urma căreia se constată că neplata sumelor la expirarea termenului de 60 de zile nu se datorează neîncasării creanțelor, achitării unor datorii sau efectuării unor plăți aferente unor cheltuieli necesare continuării activității acestuia.

Proiectul este disponibil aici

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a declarat anterior, pentru Profit.ro, că ministerul lucrează la un mecanism care ar trebui să fie funcțional de la 1 martie și să asigure că reincriminarea ca faptă penală a reținerii și nevirării unor contribuții și impozite nu are un impact disproporționat asupra firmelor care au datorii la stat, dar au și de recuperat sume de la autorități publice. Ministrul a afirmat că se lucra pe baza unei propuneri a Camerei Consultanților Fiscali, pentru introducerea unei analize care să determine dacă datornicul are, la rândul său, de recuperat sume de bani de la stat, dar a confirmat și posibilitatea unui mecanism mai amplu de compensare a datoriilor între firme și stat, o variantă analizată încă din decembrie.

De la 1 martie, în urma unor modificări legislative adoptate la finalul anului trecut, fapta de reținere și nevirare la bugetul de stat a unor contribuții, taxe și impozite va fi reincriminată ca faptă penală.

La finele anului trecut, Guvernul a adoptat o ordonanță care include mai multe măsuri, printre care și reincriminarea ca faptă penală a reținerii și neplății, respectiv a încasării și neplății, termenul de aplicare fiind de la 1 martie 2022. Fapta de neîncasare și neplată, prevăzută în proiectul inițial, a fost exclusă din forma aprobată.

În prezent, compensarea este posibilă doar dacă ambele creanțe, datoria firmei către stat și a statului către firmă, sunt administrate de aceeași autoritate a statului. O astfel de limitare poate duce la situații când o firmă este trasă la răspundere, de la 1 martie și penal, pentru că datorează la anumite impozite o sumă mult mai mică decât are de încasat, la rândul său, de la o altă instituție a statului.

Un alt aspect este că, pentru a opera în prezent o compensare, creanțele respective trebuie să îndeplinească o serie de condiții, anume să fie certe, lichide și exigibile.

CITEȘTE ȘI Mihai Precup, cu experiență ca bancher, a fost numit secretar de stat la Ministerul Finanțelor. Ex-lector la Sorbona, a lucrat 6 ani la BEI și este specializat în piețe de capital și politici monetare

Modificarea legislativă de la finalul anului trecut

Fapta de reținere și neplată, de încasare și neplată, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, a unor impozite și/sau a unor contribuții, cum sunt cele plătite de angajați la pensie și sănătate, se reincriminează ca faptă penală. Limitele pedepsei prevăzute sunt închisoarea de la 1 an la 5 ani. ,În cazul unei astfel de infracțiuni, dacă prejudiciul este sub 50.000 de euro și este recuperat, fapta este sancționată doar cu amendă, în timp ce dacă prejudiciul este între 50.000 de euro și 100.000 de euro, se poate sancționa cu amendă sau cu închisoare.

Dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral, fapta nu se mai pedepsește.

Proiectul inițial al Finanțelor, prezentat în decembrie, prevedea că este reincriminată și fapta de nereținere și nevirare, însă mediul de afaceri a ridicat obiecții justificate, afirmând că nereținerea nu poate fi imputată ca infracțiune, fiind frecvente cazurile în care contribuabili corecți interpretează legislația în mod diferit față de eventualele verificări derulate de ANAF, iar astfel de cazuri se soluționează în instanță.

Măsura a fost prevăzută să se aplice de 1 martie 2023 pentru a da timp mediului de afaceri să se pregătească.

Impozitele și contribuțiile care intră sub incidența acestei prevederi

1. Impozitul pe dividendele plătite de o persoană juridică română către o persoană juridică română
2. Impozitul pentru veniturile din activități independente realizate în baza contractelor de activitate sportivă
3. Impozitul pe veniturile din drepturile de proprietate intelectuală
4. Impozit pe venitul din salarii si asimilate salariilor
5. Impozitul pe veniturile din arendă
6. Impozitul pe veniturile sub formă de dobânzi
7. Impozitul pe veniturile impozabile obținute din lichidarea unei persoane juridice sau din reducerea capitalului social, potrivit legii
8. Impozit pe veniturile sub forma de dividende
9. Impozitul pe veniturile din pensii
10. Impozitul pe veniturile din premii și din jocuri de noroc
11. Impozitul pe veniturile din alte surse
12. Impozitul pe veniturile obținute de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului II din Legea nr. 227/2015 cu modificările și completările ulterioare
13. Impozitul pe veniturile obținute de o persoană fizică sau entitate - asociere fără personalitate juridică dintr-o asociere cu o persoană juridică, contribuabil potrivit Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific, cu modificările și completările ulterioare
14. Impozitul pe veniturile obținute de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului III din Legea nr. 227/2015 cu modificările și completările ulterioare
15. Contribuția de asigurări sociale
16. Contribuția de asigurări sociale de sănătate
17. Impozitul cu reținere la sursă pe veniturile obținute din România de nerezidenți sau potrivit convențiilor de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu alte state
18. Impozit datorat pe venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal
19. Contribuția la Fondul pentru mediu