Accizele la carburanți auto ar putea fi reduse de anul viitor la nivelul la care se situau înainte de septembrie 2017 și, tot de atunci, ar putea fi eliminată actuala supraimpozitare a contractelor de muncă cu timp parțial, manifestată prin impunerea plății contribuțiilor de asigurări sociale la nivelul salariului minim brut pe economie pentru timp normal, potrivit unui proiect legislativ de modificare a Codului Fiscal.
Astfel, draftul de act normativ prevede că acciza la motorină ar urma să scadă cu 17,4% de la 1 ianuarie 2020, de la 1,838 la 1,518 lei/litru.
Acciza la benzină fără plumb ar putea fi redusă cu 16,19%, de la 1,976 la 1,656 lei/litru, iar cea pentru benzină cu plumb, cu 14,1%, de la 2,268 la 1,948 lei/litru. Ca și cele vechi, noile accize ar urma să fie valabile până în 2022 inclusiv.
De asemenea, tot de la începutul anului viitor, contribuțiile de asigurări sociale datorate pentru contractele de muncă cu timp parțial ar urma să fie calculate la salariile realizate de angajații cu astfel de contracte, abrogându-s actualele prevederi, introduse în 2017, care impun plata CAS calculate la nivelul salariului de bază minim brut pe țară stabilit de Guvern.
Proiectul legislativ, elaborat de PNL, nu include calcule concrete de impact bugetar, însă în expunerea de motive se afirmă că "(...) măsurile propuse vor avea un impact favorabil agregat asupra bugetului de stat (...)". Liberalii vor ca aceste măsuri să fie incluse în bugetul de stat pe 2020.
Guvernul Tudose a majorat accizele la carburanți în 2 etape în toamna lui 2017, respectiv cu 0,16 lei/litru începând cu 15 septembrie 2017 și cu încă 0,16 lei/litru de la 1 octombrie 2017. Imediat după anunțul măsurii, prețurile carburanților au crescut la pompă cu până la un leu, depășind pragul de 5 lei/litru.
Anterior, în vara anului respectiv, Executivul impusese plata CAS pentru contractele de muncă cu timp parțial la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată, motivația oficială fiind protejarea acestei categorii de salariați din punct de vedere al drepturilor la pensie și la servicii medicale în sistemul public, precum și "limitarea situațiilor în care contractele de muncă cu timp parțial sunt încheiate pentru evitarea impozitării potrivit regulilor prevăzute pentru contractele individuale de muncă cu timp normal de lucru".
PNL a câștigat recentele alegeri europarlamentare, obținând 27% din voturi și adjudecându-și 10 mandate de membru al Parlamentului European.
Liderul PNL Ludovic Orban a afirmat joi la B1 TV că inițiatorii moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă se bazează în acest moment pe 214 - 215 voturi, din cele 233 necesare adoptării ei. ”Până acum suntem, pe calculele pe care le avem, pe un scor nu foarte departe de cele 233 de voturi necesare. În momentul de față ne bazăm pe 214 - 215 voturi, în condițiile mobilizării exemplare a tuturor parlamentarilor care sunt implicați în susținerea moțiunii de cenzură”, a declarat Orban, precizând că negocierile individuale vor continua.
Anterior, Orban generase polemică în spațiul public, declarând că nu i se pare normal ca angajații din domeniul IT să fie scutiți de plata impozitului pe venit, întrucât "câștigă cel mai bine din România", iar sectorul tehnologiei informației nu mai are nevoie de stimulente. În replică, președintele Comisiei IT de la Camera Deputaților, USR-istul Cătălin Drulă, a spus că eliminarea facilităților fiscale pentru IT-iști ar fi "o imensă prostie cu efect economic net negativ" și a întrebat retoric: "De ce am vrea să luăm tesla și să ne lovim în felul ăsta?".
