Un studiu comandat de Federația Patronală Petrol și Gaze (FPGG), ai cărei cei mai importanți membri sunt marii producători de gaze OMV Petrom și Romgaz, propune adoptarea unei definiții a consumatorului casnic vulnerabil de gaze naturale care ar putea acoperi 20% din populația din România și introducerea unei scheme prin care consumatorilor vulnerabili să le fie subvenționate jumătate din costurile facturilor de consum de gaze, schemă care să fie finanțată printr-o "taxă socială" plătită de ceilalți clienți finali, precum și prin discounturi acordate de furnizori.
Miza este eliminarea plafonului de 68 lei/MWh în ceea ce privește prețul cu care producătorii interni vând furnizorilor gazele destinate consumului clienților casnici și CET-urilor care produc căldură pentru populație, dar și recunoașterea integrală, pentru furnizori, în prețul final de furnizare către clienții casnici aprobat de ANRE, a costurilor cu achiziția gazelor.
"Definiția consumatorilor vulnerabili de energie trebuie să fie obiectivă și întemeiată pe indicatori măsurabili. Se recomandă, prin urmare, combinarea a cel puțin două tipuri de indicatori complementari pentru acoperirea diverselor profiluri amenințate de sărăcia energetică: indicatorul ponderii mari a costurilor cu energia, precum “indicatorul 2M”, care identifică gospodăriile cu cheltuieli mari de energie raportat la venitul lor, și indicatorul sărăciei energetice ascunse, precum “indicatorul M/2”, care identifică gospodăriile cu un consum anormal de mic de energie. Acești indicatori pot fi asociați cu un prag al venitului absolut pe gospodărie, pentru a garanta că aceste ajutoare sociale sunt direcționate persoanelor care au cu adevărat nevoie de ele", se propune în studiul citat.
Astfel, prin aplicarea acestor criterii, circa 20% din populația din România, adică aproximativ 1,5 milioane de gospodării, s-ar încadra în categoria consumatorilor vulnerabili. În prezent, sub 5% din populație este eligibilă pentru a primi ajutoare de încălzire.
"Pot fi luate în calcul mai multe opțiuni de finanțare a unei scheme de protecție a clienților vulnerabili, cum ar fi introducerea unei taxe sociale pe facturile de energie (gaze naturale și curent electric) plătite de utilizatorii finali, inclusiv segmentele clienților casnici și non-casnici. Companiile energetice pot și ele contribui la finanțarea acestor scheme. De exemplu, comercianți cu amănuntul de energie din Marea Britanie contribuie la programul “Warm Homes Discount”, prin aplicarea unei reduceri anuale de 140 lire sterline pentru anumiți clienți vulnerabili, în funcție de cota de piață", se menționează în documentul citat.
În acest fel, s-ar crea un fond de protecție a consumatorilor vulnerabili cifrat la circa 970 milioane lei pe an, din care fiecare astfel de consumator ar primi o subvenție anuală de 650 lei și care ar acoperi jumătate din costurile facturilor de consum de gaze, respectiv 50% din prețul mediu de 130 lei/MWh plătit anul trecut de gospodăriile populației, luând un calcul un consum mediu anual de 10 MWh de gaze pe gospodărie.
Până la aplicarea integrală a sistemului, studiul propune o soluție intermediară temporară, respectiv ca plafonul de preț de achiziție angro de la producători de 68 lei/MWh să se aplice doar cantităților de gaze destinate aprovizionării acestor clienți vulnerabili, care ar urma să beneficieze astfel de un tarif social de furnizare.
Această idee de sistem de subvenționare a consumatorilor vulnerabili face parte dintr-un plan mai complex de măsuri de revitalizare a sectorului gazelor naturale propus de studiu guvernanților și care este sintetizat în schema prezentată mai jos. "Planul de acțiuni propus în prezentul raport și măsurile aferente acestuia trebuie aplicate sub forma unui pachet, în urma unei largi consultări a principalilor actori de pe piața din România, evident împreună cu autoritățile publice și ANRE. Dincolo de acceptabilitatea politică a foii de parcurs, unul dintre factorii săi cheie de succes depinde de o aplicare corespunzătoare a fiecărui mecanism propus în cadrul său", avertizează autorii studiului.
Planul încearcă să armonizeze interesele producătorilor și furnizorilor de gaze, vizând concomitent eliminarea plafonului de 68 lei/MWh în ceea ce privește prețul cu care producătorii interni vând furnizorilor gazele destinate consumului clienților casnici și CET-urilor care produc căldură pentru populație, dar și recunoașterea integrală, pentru furnizori, în prețul final de furnizare către clienții casnici aprobat de ANRE, a costurilor cu achiziția gazelor.
"Costul recunoscut al gazelor naturale (CUG) folosit la stabilirea tarifelor reglementate nu are o legătură directă cu prețurile de piață. Așa-numita componentă “Delta CUG” a fost introdusă pentru a acoperi diferența între CUG și costul real al aprovizionării cu gaze naturale suportat de comercianții cu amănuntul. Totuși, recunoașterea acestei componente de către legiuitor necesită îndeplinirea câtorva condiții care sunt dificile și insuficient de transparente. Prin urmare, profitabilitatea structurală a activității este subminată, ceea ce limitează nivelul de concurență din segment", se menționează în studiul comandat de FPPG, care recomandă revizuirea metodologiei de calcul a tarifelor reglementate pentru clienții casnici prin asocierea costului achiziției gazelor naturale (CUG) direct cu prețul angro din România.
Potrivit sursei citate, care poate fi consultată integral aici, piața clienților casnici cu amănuntul este dominată de doi jucători (Engie și E.ON), care o controlează în proporție de peste 90%, această structură a pieței fiind rezultatul atât al evoluției în timp a sectorului gazelor naturale din România, cât și a atractivității limitate a activității de comerț cu amănuntul pentru posibilii noi actori, în condițiile în care prețurile pentru clienții casnici sunt în continuare reglementate, iar metodologia folosită pentru a stabili tarifele reglementate cu amănuntul nu garantează că furnizorii de pe acest segment vor reuși să își acopere costurile în toate condițiile de piață.
Prețul gazelor naturale pentru gospodării, exprimat în moneda națională, a crescut în 20 de state membre UE, între a doua jumătate a anului 2017 și a doua jumătate a anului 2018, iar cele mai semnificative majorări au fost observate în Irlanda (17,3%), Bulgaria (16,5%), Suedia (16,4%) și România (16,3%), în condițiile în care la nivelul UE s-a înregistrat o creștere de 5,7%, arată datele publicate recent de Eurostat.
