Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a propus Guvernului ca excedentul bugetar generat la nivelul Autorității de majorarea prin OUG 114/2018, pentru cele mai multe companii din energie, de 20 de ori, de la doar 0,1% la 2%, a contribuției bănești percepute de ANRE din cifra de afaceri anuală a acestora să fie folosit pentru finanțarea de proiecte de eficientizare energetică a clădirilor publice, domeniu în care România se află sub procedură de infringement declanșată de Comisia Europeană.
"Săptămâna trecută am finalizat un proiect de memorandum, care a fost prezentat și reprezentanților Comisiei Europene, prin care propunem Guvernului modificarea Legii de funcționare a ANRE și a Legii eficienței energetice, astfel încât excedentul bugetar al ANRE, după plata cheltuielilor administrative, să fie folosit pentru proiecte de eficiență energetică și în principal ne-am gândit la reabilitarea de clădiri publice. Asta pentru că, în această privință, a reabilitării energetice a clădirilor publice, avem o procedură de infringement de la Comisia Europeană. Este mare nevoie de investiții în clădiri publice, este și o obligație prevăzută de legislația europeană și internă, ca minim 3% din suprafața clădirilor publice să fie renovată anual", a declarat vicepreședintele ANRE, Zoltan Nagy-Bege, la o conferință pe teme energetice.
Luna trecută, Ministerul Energiei a pus în dezbatere publică un proiect de OUG care prevede că, anual, 3% din suprafața totală a clădirilor încălzite și/sau răcite pentru asigurarea climatului interior, deținute și ocupate de administrația publică centrală, se renovează pentru a îndeplini cel puțin cerințele minime de performanță energetică prevăzute de legislația în vigoare, iar ordonatorii principali de credite au obligația de a asigura cuprinderea cheltuielilor necesare în bugetul instituțiilor. Proiectul a fost elaborat după ce Bruxelles-ul a declanșat o procedură de infringement împotriva statului român, pentru transpunerea incorectă a normelor UE privind performanța energetică a clădirilor.
Rămâne de văzut cum va primi Guvernul această propunere ANRE, în condițiile în care, după cum a relatat Profit.ro, intenția actuală a coaliției de guvernare este de a folosi respectivul excedent bugetar al ANRE pentru finanțarea construirii de rețele de gaze naturale în acele regiuni ale țării în care acestea nu există în prezent, existând în schimb cerere pentru acestea, idee salutată și de șeful unuia dintre cei doi mari distribuitori de gaze din România.
Este a treia idee vehiculată public de autorități privind destinația banilor în plus încasați de ANRE în urma majorării de 20 de ori a taxei. În decembrie anul trecut, la conferința de presă de după adoptarea de către Guvern a OUG nr. 114/2018, consilierul de stat Darius Vâlcov declara că taxa ANRE de 2% pe cifra de afaceri anuală a companiilor din energie va fi folosită pentru ajutoarea consumatorilor vulnerabili de curent și gaze. "Dacă planurile Guvernului și ale coaliției de guvernare vor fi duse la bun sfârșit, această taxă de 2% va fi folosită în viitor pentru a ajuta consumatorul vulnerabil", spunea Vâlcov.
Vicepreședintele ANRE a mai spus că, potrivit estimărilor instituției, majorarea taxei va duce la creșterea de 4-5 ori a încasărilor Autorității, la circa jumătate de miliard de lei.
"Am zis că acest 2% este exagerat de mare comparativ cu nevoile ANRE-ului. ANRE, cu o contribuție de aproximativ 0,1%, contribuție care a fost aprobată cu 2 zile înainte de aprobarea OUG 114/2018 de către Guvern, își propunea să încaseze în jur de 100-120 milioane lei, sumă care ar fi acoperit cheltuielile administrative ale instituției și eventual ceva investiții în viitor. Evident, o taxă de 20 de ori mai mare pare la prima vedere exagerată. Așa cum am înțeles însă să aplicăm această taxă, ea se aplică radical diferit de cea anterioară de 0,1%. În primul rând, ne-am străduit să aplicăm taxa o singură dată pe întreg lanțul prețului energiei și gazelor naturale. Taxa nu se aplică la toată cifra de afaceri a traderilor și furnizorilor, de exemplu, ei vor plăti această taxă de 2% doar pe marjele lor. Sunt foarte multe costuri care sunt excluse de la aplicarea taxei, cum ar fi certificatele verzi sau bonusul de cogenerare. Deci, evident, plecând de aici, încasările ANRE nu vor crește de 20 de ori, încă nu știm nici noi exact o valoare foarte concretă. Estimările noastre arată că veniturile ANRE vor crește de 4-5 ori față de estimările făcute cu nivelul de 0,1% al taxei pe cifra de afaceri", a declarat Nagy-Bege.
Înainte de OUG 114/2018, ANRE avea în plan pentru anul acesta construirea un sediu nou, de înaltă eficiență energetică, proiect care, după cum susținea Autoritatea, era menit inclusiv să dea un exemplu pozitiv de urmat de către alte instituții publice din România, dar și la nivel european.
"În cursul anului 2019, ANRE va începe edificarea unei construcții pasive cu destinația sediu, în care să-și poată desfășura activitatea toți angajații Autorității, fapt care conduce implicit la posibilitatea ca orice persoană fizică sau juridică sau operator economic aflat în sfera de reglementare a instituției să poată avea acces mai facil (prin existența unei singure locații) la ANRE. Finanțarea acestui obiectiv de investiții se asigură integral din veniturile proprii ale ANRE, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație", se arăta în nota de justificare a proiectului unui ordin ANRE privind tarifele și contribuțiile bănești care urmau să fie percepute în 2019 de Autoritate de la entitățile aflate sub supravegherea sa.
Potrivit sursei citate, în cadrul responsabilităților legale ale ANRE privind eficiența energetică și a cerințelor de ecoproiectare și etichetare energetice obligatorii din cadrul Regulamentelor europene direct aplicabile în România, se vor încuraja organismele publice, inclusiv la nivel local și regional, să urmeze exemplul autorităților administrațiilor publice centrale pentru respectarea obligației de a achiziționa doar produse, servicii și clădiri cu performanțe înalte de eficiență energetică.
"Dat fiind caracterul unic și național al Autorității de reglementare în domeniul energiei, cu responsabilități în cadrul preluării și implementării legislației europene, se va putea oferi un exemplu european pentru construirea unei clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero, cu grad de replicare la nivel național privind utilizarea surselor de energie regenerabile și cu soluții inteligente pentru utilizarea tehnologiilor informației, comunicațiilor și sistemele electronice pentru a îmbunătăți eficiența energetică și performanța globală a clădirilor. Desfășurarea activității ANRE într-o singură locație va conduce la eficientizarea utilizării timpului de lucru, având în vedere faptul că nu va mai fi necesară deplasarea între cele 3 sedii, conducând totodata la reducerea consumului de combustibil aferent deplasărilor între cele 3 locații. Noul sediu va fi proiectat astfel încât să permită instalarea unei infrastructuri adecvate care să asigure securitatea și protecția datelor prelucrate în cadrul activității autorității. De asemenea vor fi create premisele pentru conformarea cu standardele de sanătate și securitate a muncii asigurând desfășurarea în condiții optime a activității personalului", mai afirma ANRE.
Bugetul actual pe 2019 al ANRE, elaborat și aprobat înainte de adoptarea OUG 114/2018, care a majorat de 20 de ori principala taxă percepută de Autoritate și care va trebui rectificat, prevede venituri totale de circa 118 milioane lei și un excedent de circa 1,18 milioane lei.
