Guvernul a renunțat să mai caute o formulă de a obliga prin lege angajatorii privați să majoreze salariile brute ale personalului. Atât premierul Tudose, cât și ministrul Muncii, Olguța Vasilescu, s-au arătat convinși că patronii o vor face oricum de bunăvoie, dat fiind că nu le vor crește costurile totale, pentru a nu fi afectate salariile nete odată cu schimbarea sistemului de aplicare a contribuțiilor sociale. Au pierdut, însă, din vedere faptul că unele societăți, cum sunt cele aflate în insolvență, chiar dacă ar vrea, nu au voie să majoreze salariile brute ale angajaților decât dacă parcurg proceduri greoaie și costisitoare pentru aprobări în adunarea creditorilor și la judecătorul sindic.
Obligarea prin lege a companiilor private de a majora salariile brute cu circa 20%, modificând în consecință toate contractele de muncă ale angajaților, ridica probleme de constituționalitate pe care Guvernul pare că nu riscă să și le asume. Teoretic, patronii nici nu au motive pentru care să nu opereze aceste majorări, în condițiile în care costurile totale nu le vor crește odată cu mutarea contribuțiilor sociale în sarcina angajatului. Pot refuza, însă, să o facă dacă vor, atâta timp cât legea nu prevede obligație, nici sancțiuni, pentru a-și reduce costurile proprii, deși astfel salariile nete ale angajaților s-ar reduce cu circa 16%.
Kasparov vine în premieră în România. Detalii AICI
Unele societăți, însă, în condițiile legislației existente, nu au voie să aprobe majorări de salarii. Este cazul societăților în insolvență. Care mai pot aproba creșteri salariale doar dacă se află în procedura inițială de observație sau dacă nu li s-a ridicat încă dreptul de administrare.
După ridicarea dreptului de administrare, doar administratorul judiciar poate lua decizii, unele condiționate de aprobarea judecătorului sindic.
Pentru companiile care au deja un plan de reorganizare aprobat, care nu include majorări de salarii (majoritatea planurilor de reorganizare la astfel de firme cu probleme nu prevăd așa ceva), creșterea salariilor brute este imposibilă fără a fi solicitată mai întâi modificarea planului de reorganizare. Ceea ce presupune trecerea prin adunarea creditorilor și aprobarea judecătorului sindic. Dată fiind situația excepțională creată de noile prevederi fiscale și de faptul că, în concret, costurile salariale totale nu vor crește prin aceste majorări ale salariilor brute, este posibil ca aceste aprobări să fie în final obținute, însă procedurile sunt de durată și costisitoare.
"Categoric, administratorul special nu va putea dispune o majorare a salariilor la o societate în insolvență doar pentru că o reglementare fiscală a crescut povara fiscală a angajaților și a redus-o pe cea din sarcina angajatorului. Nu va putea crește salariile dacă nu există o prevedere legală specială care să-l oblige. Altfel, creșteri salariale la astfel de societăți se pot aproba doar în situații de mare excepție, când se iau concomitent măsuri de reducere a personalului în cadrul unei activități de restructurare", spune, pentru Profit.ro, Simona Miloș, președintele Institutului Național pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvență (INPPI).
O creștere automată de salarii poate fi doar pentru angajații plătiți la nivelul salariului minim pe economie, unde legea va obliga toți angajatorii, inclusiv pe cei în insolvență, să opereze o majorare de la 1.450 de lei la 1.900 de lei.
Pentru toți ceilalți, cel puțin în formele publicate spre dezbatere până acum, proiectul de modificare a Codului Fiscal prevede expres doar majorarea contribuțiilor sociale ale angajatului de la 16,5% în prezent la 35%, concomitent cu reducerea la zero a CAS și CASS datorate de angajator. O creștere a poverii fiscale stabilite în sarcina angajatului care ține de decizia politică și care, în sine, fără alte dispoziții tranzitorii sau obligații de majorare concomitentă a salariilor brute, nu poate constitui motiv de încălcare a interdicției de creștere a salariilor la societăți în insolvență.
În momentul de față, în insolvență se află nu doar companii private, ci și companii de stat, unele de mari dimensiuni, precum, RADET, Electrocentrale Bucuresti, CET Govora.
În lipsa schimbării legislației insolvenței care să acorde derogări de la regulile standard în contextul excepțional actual,sau a unei obligații stabilite prin lege de majorare a salariilor brute și în privat (dacă se găsește, puțin probabil, o formulă fără risc de neconstituționalitate), firmelor în insolvență le va fi imposibil să majoreze salariile brute ale angajaților de la 1 ianuarie 2018, când ar trebui să intre în vigoare modificările la Codul Fiscal. Guvernul a amânat săptămâna trecută discutarea acestora în ședință de guvern, până lini 6 noiembrie, pentru a mai clarifica unele aspecte.
În primul semestru din acest an, încă 4.453 de societăți au mai intrat în insolvență, arată Iancu Guda, director de servicii Coface și președinte al Asociației Analiștilor Financiari Bancari din România (AAFBR). Numărul total (pe sold) al firmelor aflate în acest moment în insolvență este greu de stabilit exact, date fiind problemele de urmărire și corelare statistică a celor care ies din procedura de insolvență sau schimbă fazele acesteia. Estimările sunt pentru un sold de 25.000-30.000 de societăți.
La fel de dificil este de stabilit și numărul exact al angajaților care lucrează la acestea, în condițiile în care se modifică pe parcursul procedurii, fiind frecvente restructurările. “O societate în insolvență avea, în medie, 8 angajați la momentul intrării în insolvență, însă pe parcurs numărul scade”, spune Guda. O estimare a numărului total de angajați a firmelor aflate în present în insolvență este în jurul a 150.000 de persoane, cu siguranță oricum peste 100.000 de angajați.
Dacă guvernul nu găsește o soluție de modificare a legislației insolvenței sau dacă nu renunță la mutarea contribuțiilor sociale integral în sarcina angajatului, acești peste 100.000 de oameni, în funcție și de etapa din procesul de insolvență în care se află angajatorul, riscă să-și vadă salariile nete tăiate cu circa 16% de la 1 ianuarie. La un salariu net de 3.000 de lei, spre exemplu, pierderea va fi de aproape 500 de lei. Angajaților cu credite luate în trecut, o astfel de reducere le poate crea probleme și la plata ratelor bancare, dacă soluția legislativă de rezolvare întârzie aplicarea mai multe luni.
Potrivit calculelor prezentate de Profit.ro, pentru a păstra salariul net al unui angajat la 3.000 de lei, costul complet al angajatorului va scădea de anul viitor cu 0,3% (17 lei) în condițiile aplicării prevederilor proiectului de modificare a Codului fiscal. Dacă, însă, angajatorul decide să nu majoreze salariile brute, obligație pe care Guvernul vrea să o impună, dar nu a inclus-o încă în proiectul publicat, salariul net al angajatului va scădea la 2.502 lei, cu peste 16%.
După transferul contribuțiilor sociale și de sănătate în sarcina angajatului, pentru a nu afecta suma netă pe care acesta o primește în prezent, angajatorii ar trebui să crească valoarea brută a salariului cu 20%. Contribuțiile aferente unui salariu net de 3.000 lei virate bugetului de asigurări sociale vor fi în creștere cu 13% (220 lei), în timp ce impozitul pe venit aferent bugetului de stat va scădea cu 42% (238 lei).
În cazul în care angajatorul nu ar majora valoarea salariului brut cu 20%, salariul net primit de angajat ar fi 2.502 lei față de 3.000 lei în prezent.
