Programul de muncă flexibilă (Kurzarbeit) va putea fi aplicat de angajatori și după încetarea stării de alertă, pe o perioadă de până la 3 luni după încetarea acesteia, cu primirea subvenției aferente de la Guvern, conform unui proiect de lege promulgat de șeful statului. Totodată, autoritățile vor trebuie să deconteze angajatorilor sumele de la buget în cel mult 5 zile de la efecturea demersurilor în acest sens.
De ce este important: Conform programului de muncă flexibilă, în cazul reducerii temporare a activităţii determinate de instituirea stării de urgenţă/alertă/asediu, angajatorii aflați în situații excepționale vor putea reduce cu cel mult 50% durata de muncă prevăzută în contractul individual cu normă întreagă al angajaților, pe o perioadă de cel puțin 5 zile, iar Guvernul va subvenționa 75% din diferența dintre salariul normal și cel pentru program de muncă redus. Măsura va putea fi aplicată la nivel național sau sectorial, în domenii în care se înregistrează scăderea cifrei de afaceri, din luna anterioară aplicării măsurii, cu cel puțin 25% față de media anului anterior pentru cel puțin 10% din contribuabili marii și mijlocii.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Este bine de știut: Programul de lucru Kurzarbeit, adică ”muncă redusă”, este un model economic lansat în Germania în urmă cu 110 ani și a fost utilizat în timpul celor două războaie mondiale, dar a devenit exterm de utilizat în timpul crizei financiare mondiale care a început în 2008. Conform programului Kurzarbeit, angajații lucrează pe o anumită perioadă mai puțin sau chiar deloc. Angajatorul, împreună cu angajatul, decide procentul cu care scade timpul de lucru, iar angajatul primește proporțional salariul, care ar trebui scutit de taxe, și statul preia parțial diferența până la salariul întreg.
Modificările aduse programului fuseseră votate în unanimitate de deputați luna trecută.
Între timp, săptămâna trecută, Guvernul a decis că aplicarea șomajului tehnic și programul Kurzarbeit vor putea fi aplicate până la jumătatea anului viitor. Rămâne de văzut dacă și starea de alertă va dura până atunci.
Mai mult, șeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă, a anunțat că, în urma unei modificări, angajatorii vor avea posibilitatea reducerii timpului de muncă a salariaților cu până la 80% din durata lunară calculată prin raportare la durata prevăzută în contractul individual de muncă, față de forma actuală a programului care prevede reducerea programului de lucru cu cel mult 50%.
Conform modificărilor aduse în Parlament programului, ”în cazul reducerii temporare a timpului de muncă, determinate de instituirea stării de urgenţă/alertă/asediu, în condiţiile legii, pe perioada stării de urgenţă/alertă/asediu, precum şi pe o perioadă de până la 3 luni de la data încetării ultimei perioade în care a fost instituită starea de urgenţă/alertă/asediu, angajatorii au posibilitatea reducerii timpului de muncă a salariaţilor cu cel mult 50% din durata zilnică, săptămânală sau lunară, prevăzută în contractul individual de muncă, cu informarea şi consultarea sindicatului, a reprezentanţilor salariaţilor sau a salariaţilor, după caz, anterior comunicării deciziei salariatului”.
De asemenea, reducerea timpului de muncă în condiţiile prevăzute nu se va mai face pentru o perioadă de cel puţin 5 zile lucrătoare consecutive, acestea fiind considerate lunar.
În forma modificată a programului, angajatorii nu vor mai fi obligați să transmită în registrul general de evidenţă a salariaţilor decizia privind reducerea timpului de lucru.
Măsura a fost luată ”având în vedere că registrul general de evidenţă a salariaţilor nu este actualizat astfel încât să permită angajatorilor înscrierea reducerii timpului de muncă potrivit prezentei ordonanţe”, au arătat deputații.
Printr-un nou articol introdus, deputații au stabilit și o procedură mai detaliată şi condițiile privind decontarea sumelor către angajatori.
Art.11 - (1) În vederea decontării sumelor solicitate potrivit art.1 alin.(11), angajatorul trebuie să depună o cerere însoțită de următoarele documente:
a) copie a deciziei privind reducerea timpului de muncă, semnată de angajat că a luat la cunoştinţă;
b) balanța lunară de verificare, pentru perioada prevăzută la art.1 alin.(11) lit.b);
c) un acord încheiat cu reprezentanţii sindicatului din cadrul unităţii sau, în cazul în care nu există un sindicat, cu reprezentanţii salariaţilor, referitor procentul din numărul de salariaţi pentru care s-a dispus reducereatimpului de muncă;
d) lista persoanelor care urmează să beneficieze de indemnizaţia prevăzută la art.1 alin. (4);
e) copie a documentelor de plată a salariilor, cu evidenţierea plăţii indemnizaţiei.
(2) Cererea de decontare şi documentele prevăzute la alin. (1) se depun de către angajator, în format electronic sau în format letric, până la data de 25 a fiecărei luni pentru plata indemnizaţiei din luna anterioară, la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă judeţeană, precum şi a municipiului Bucureşti, în raza căreia îşi are sediul social.
(3) În situaţia în care cererea este depusă de către angajator la o dată ulterioară celei prevăzute la alin.(2), suma aferentă lunii pentru care se face solicitarea se decontează în luna următoare.
(4) Agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, precum şi a municipiului Bucureşti, în urma verificării documentelor depuse de către angajator, emit o decizie, în cel mult 5 zile de la depunerea corectă a documentelor, în care se precizează că sunt respectate de către angajator condițiile prevăzute la art.1 alin.(11)”.
