Demersul legislativ care viza eliminarea taxei de 0,5% din valoarea de investiție datorate Casei Sociale a Constructorilor de către beneficiarii tuturor șantierelor din România, cu excepția locuințelor individuale, a obținut reducerea cotelor de contribuție la 0,35% și o definire mai clară a celor care trebuie să o plătească. Dezvoltatorii imobiliari cu capital străin sunt indignați și vor petiționa președintele României.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Astăzi, Casa Socială a Constructorilor (CSC), care asigură protecție socială pe timp de iarnă muncitorilor membri, încasează contribuții din trei direcții. Investitorii în construcții, privați sau de stat, sunt obligați să plătească o taxă de 0,5% din valoarea devizului de construcții. În 2017, beneficiarii investițiilor au plătit 3,1 milioane de euro.
În paralel, firmele de construcții contribuie cu 1,5% din valoarea producției, din care s-au strâns aproape 3 milioane de euro în 2017, iar fiecare salariat membru al Casei Sociale a Constructorilor plătește o contribuție lunară de 1% din salariul de bază brut, care a atras circa 685.000 de euro în 2017. Organizația are circa 58.000 de membri, adică circa 15% din numărul total de muncitori în construcții.
În urmă cu mai bine de un an, Profit.ro semnala faptul că deputatul PSD Cătălin Rădulescu a inițiat un proiect de lege care viza desființarea contribuției de 0,5%. Demersul său s-a transformat, însă, într-un prilej de clarificare a legii care reglementează Casa Socială a Constructorilor și care a aprins spiritele în rândul investitorilor imobiliari cu capital străin.
Comisiile de specialitate din Camera Deputaților au modificat legea în sensul reducerii contribuției salariaților membri de la 1% la 0,7% din salariul de bază brut, cea a constructorilor de la 1,5% la 1% din valoarea producției, iar a investitorilor (beneficiarii lucrării) de la 0,5% din deviz la 0,35% din valoarea lucrărilor de construcții-montaj (care nu cuprind și echipamentele ca în cazul devizului). Actul normativ urmează să fie adoptat de Camera Deputaților, care este for decizional.
„Prin această modificare legislativă vizăm atragerea mai multor contribuitori. Legea Casei Sociale a Constructorilor a fost făcută în 1998, când piața era dominată de marile trusturi de construcții de stat cu câte 20.000 de angajați, iar privații aveau puțini angajați. Acum este exact invers. Aceste modificări legislative erau necesare de mai multă vreme. Acum, investitorii de stat plătesc mai mult de jumătate din taxa de 0,5% colectată de Casă. Până în 2011, Kaufland era cel mai bun plătitor din zona privată. După care, pentru că s-au eliminat penalitățile la nerespectarea legii, s-au oprit“, spune pentru Profit.ro Cristian Erbașu, președintele Casei Sociale a Constructorilor.
CITEȘTE ȘI ANALIZĂ Topul celor mai mari șantiere private pe care se lucrează în acest moment în RomâniaEl oferă ca exemplu piețele din Italia și Spania, unde este obligatorie plata unei taxe similare, însă și acolo gradul de colectare nu depășește 50%. Spre comparație, în Norvegia, unde taxa este opțională, gradul de colectare este de 90%, spune Erbașu.
„Noi nu vrem să venim cu penalități în bani, ci am propus ca recepția lucrărilor să nu fie valabilă dacă nu este plătită Casa Socială a Constructorilor, pe modelul taxei pentru Inspectoratul de Stat în Construcții. Ne-am făcut niște calcule și am constatat că, în condițiile în care ar plăti toți, este suficient și 0,35%. Intenția este ca, treptat, peste 20 de ani, să o reducem la 0,2%, și ulterior ea să rămână o taxă simbolică. Până la urmă trebuie să rămână în sarcina constructorilor“, menționează reprezentantul CSC.
Reacție negativă
Investitorii imobiliari cu capital străin, reuniți în Asociația Investitorilor Imobiliari din România, pregătesc o petiție prin care cer președintelui Klaus Iohannis să nu promulge legea, în cazul în care va fi adoptată de Camera Deputaților.
„Contribuțiile la Casa Socială a Constructorilor sunt o aberație, din perspectiva noastră. Atât timp cât noi nu găsim muncitori în construcții și nu mai auzim de șomaj tehnic în ultimii trei ani, să fiu obligat ca investitor să plătesc o cotă de 0,35% din valoarea investiției către această entitate privată, care folosește fondurile cum vrea, și care are la dispoziție 10% din încasări pentru a fi alocate consiliului director, nu mi se pare corect“, spune pentru Profit.ro Antoanela Comșa, președinta asociației.
Potrivit acesteia, dacă dezvoltatorii ar plăti această taxă doar pe cele mai mari zece proiecte din retail, birouri, logistică și rezidențial din 2019 s-ar strânge 10 milioane de euro, iar directorii Casei Sociale a Constructorilor „ar avea la dispoziție un milion de euro să își dea salarii sau ce vor ei. Este aberant!“.
În replică, Erbașu spune că jumătate din fondurile destinate cheltuielilor administrative, adică cei 10% din contribuțiile încasate, vor fi direcționate de acum către formarea profesională a membrilor. „Vom lua niște autobuze mobile pentru cursuri și vom face formare profesională pe timp de iarnă. Banii vor fi utilizați în beneficiul constructorilor. Muncitorii români care pleacă în străinătate, pleacă iarna, pentru că sunt trimiși acasă în decembrie și chemați pe șantier în martie-aprilie. În Germania sau Anglia se lucrează bine și pe timp de iarnă, pentru că nu au temperaturi de îngheț. Pe investitorii străini îi interesează doar să vină, să își facă profitul și să plece. Țipă tocmai cei care fac profituri, în medie, de 40%. Profitul e exorbitant în imobiliare, pe rezidențial și birouri. În Polonia, marja medie de profit e 20%, iar în Belgia de 12%“, spune Cristian Erbașu.
El mai adaugă faptul că, prin acordul încheiat cu Guvernul României, impozitele celor care lucrează în construcții, inclusiv în dezvoltare imobiliară, s-au redus cu 62%, facilitate prin care se economisesc sume mult mai mari de bani decât contribuțiile către acest fond care ajută muncitorii pe timp de iarnă.
În 2017, doar jumătate dintre membrii Casei Sociale a Constructorilor au beneficiat de protecție socială, care a reprezentat, în medie, 1.476 de lei/salariat. Cei care nu au beneficiat de această indemnizație fie au avut de lucru, fie au decis să îi economisească în contul lor.