Datoria statului a crescut puternic anul trecut, după ce Guvernul a împrumutat o sumă record pentru a acoperi cel mai mare deficit bugetar de până acum. Astfel, în 2020, datoria externă a statului, în valută, a depășit-o pe cea în lei pentru prima dată după 2014, după cum se vede din graficul de mai jos. Guvernul a avut nevoie anul trecut să împrumute o sumă uriașă, însă, confruntat cu o nevoie mare de bani, în contextul crizei cauzate de pandemie, și limitat de nivelul pieței interne de titluri de stat, a apelat la mai multe ieșiri pe piața externă cu obligațiuni în euro și dolari. Anul trecut, ponderea datoriei în valută în total datorie s-a situat la 52,3%.
Din datoria totală de 498,35 miliarde lei (47,7% din PIB) la finele anului trecut, statul avea împrumuturi de 237,95 miliarde lei în monedă națională (23,4% din PIB) și echivalentul a 260,4 miliarde lei în valută (24,3% din PIB). În ianuarie, datoria statului a depășit pragul de 500 de miliarde de lei.
Pe termen scurt, împrumuturile în valută sunt utile, întrucât ajută Guvernul să își finanțeze necesarul de împrumut fără să pună presiune pe piața locală, unde ar concura pentru aceste resurse cu firmele și populația. De asemenea, împrumuturile externe suplimentează rezerva de valută a BNR, unde statul schimbă sumele mari de bani din valută în lei, sau rezerva de valută a Ministerului Finanțelor, dacă statul alege să păstreze în valută sumele împrumutate de pe piața externă.
Pe termen lung, însă, Guvernul va avea de plată dobânzi în valută, astfel că deprecierea leului crește costul datoriei. Cu cât ponderea datoriei externe este mai ridicată, cu atât vulnerabilitatea statului la variația de curs este mai ridicată.
Deși în ultima perioadă leul s-a depreciat față de euro, iar cursul euro a atins noi maxime record, moneda românească este una dintre cele mai stabile din regiune. De la îmnceputul anului, cursul euro a crescut cu circa 1,2%, o mișcare semnificativă pentru leu, dar temperată comparativ cu alte valute din regiune.
Riscul valutar
Ministerul Finanțelor analizează impactul mai multor factori asupra datoriei publice, precum o eventuală scădere economică, deficit bugetar ridicat și deprecierea leului. Deprecierea leului afectează ponderea datoriei în PIB (exprimat în lei), dar și costurile cu dobânzile.
Datorie ca pondere în PIB
grafic Ministerul Finanțelor
Potrivit Ministerului Finanțelor, în graficul de mai sus se observă că influența unei scăderi economice cu 1% din PIB ar avea un impact negativ asupra nivelului de îndatorare, de creștere cu 4,9% din PIB în anul 2023, iar deprecierea monedei naționale cu 10% față de euro, principala valută în care este denominată datoria guvernamentală în valută, ar determina creșterea ponderii datoriei guvernamentale în PIB de până la 2,8% din PIB în 2023.
Un derapaj fiscal transpus într-un deficit în numerar de finanțat de 11,3% din PIB în perioada 2021 – 2023 ar conduce la o creștere a nivelului de îndatorare cu până la 15,4% din PIB în 2023, în timp ce influența combinată a acestor factori asupra ponderii datoriei guvernamentale în PIB determina o creștere a acestui indicator cu 25,4% din PIB în anul 2023.
Impact asupra dobânzilor
grafic Ministerul Finanțelor
În graficul de mai sus se observă că deprecierea monedei naționale față de euro ar avea un impact negativ scăzut asupra plăților de dobândă, în sensul creșterii ponderii acestora în PIB cu până la 0,08% din PIB în anul 2023, în timp ce creșterea ratelor de dobândă cu 1% ar conduce la o creștere a ponderii plăților de dobândă în PIB cu până la 0,09% în anul 2023. Influența combinată a acestor factori asupra plăților de dobândă ar determina o creștere a acestor plăți cu 0,17% din PIB în anul 2023.
