Google Bucharest SRL, filiala Google în România, inclusă în 2016 de Fisc pe lista companiilor din industria online investigate, a anunțat statul că a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 18,8 milioane lei (față de 16,8 milioane lei în 2016 și 15,9 milioane de lei în 2015) și un profit net de numai 988.055 lei, în linie cu câștigurile anunțate în anii precedenți (886.016 lei în 2016 și 901.382 lei în 2015).
Veniturile Google în Romania sunt estimate însă în piață la 75-100 milioane de euro anual, în principal din publicitate.
La jumătatea lunii mai 2016, șeful Fiscului de atunci, Dragoș Doroș, a anunțat că Facebook, Google și alte companii din industria online, care nu sunt înregistrate în România, sunt investigate de autoritățile de la București, în încercarea de a identifica veniturile realizate de acestea, care nu sunt însă reflectate în declarații de impozite în România, pentru a putea fi taxate corespunzător.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Ulterior, în octombrie 2016, Doroș anunța prin intermediul Profit.ro că Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) va aplica noi criterii de selecție pentru clasificarea marilor contribuabili la buget, din 2017, astfel încât companii cu nume sonore, firme mari, dar aflate în insolvență, precum și grupuri de societăți afiliate să fie administrate unitar.
El explica astfel că, prin urmare, giganți ai industriei IT, cum sunt Google sau Facebook, vor primi o atenție sporită, urmând să fie administrați de către Direcția dedicată marilor contribuabili (DGAMC).
Google este presată de instituțiile de reglementare și de autoritățile guvernamentale ale unor state din toată lumea pentru că nu plătește taxe suficiente.
În ianuarie anul trecut era anunțat că Google, parte a grupului Alphabet, a transferat în 2016 suma de 15,9 miliarde de euro (19,2 miliarde dolari) într-o firmă paravan înregistrată în Insulele Bermude, pentru a economisi în anul respectiv taxe de cel puțin 3,7 miliarde de dolari, potrivit declarațiilor oficiale depuse de companie în Olanda, transmite Bloomberg.
În luna septembrie anul trecut, miniștrii Economiei și Finanțelor din Uniunea Europeană, inclusiv din România, au decis să înceapă redactarea unor măsuri fiscale de impozitare diferită a marilor companii din domeniul tehnologiilor digitale, precum Google, Amazon, Facebook și Apple, și au cerut oficialilor Comisiei Europene să prezinte o propunere în acest sens.
Franța, Spania, Germania și Italia au avansat o propunere comună privind stabilirea unui impozit pe cifra de afaceri a acestor companii, în locul impozitului pe profit. La acest plan au aderat alte șase țări, respectiv Austria, Bulgaria, Grecia, Portugalia, România și Slovenia.
CITEȘTE ȘI Adrian Andrici, acționar majoritar U Craiova, finanțator Kamikaze, fost proprietar City FM și jucător pe bursă - o nouă tranzacție: și-a vândut o firmă cu active imobiliare unei companii în care au intrat frații Pavăl de la DedemanMinisterul român al Finanțelor a transmis atunci că ministrul de resort, Ionuț Mișa, aflat la Bruxelles, a participat la rândul său la reuniunea informală a Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare al Uniunii Europene, unde au fost dezbătute provocările internaționale privind impozitarea întreprinderilor în contextul economiei digitale.
Mișa anunțase de altfel că Guvernul român va aplica, printr-o ordonanță de urgență, directiva europeană pentru combaterea externalizării profiturilor companiilor multinaționale. Potrivit măsurilor anunțate atunci de Ionuț Mișa, deducerea dobânzilor urma să fie limitată și introdus un impozit pentru sumele transferate în afara țării de multinaționale în scopul reducerii bazei de impozitare. Vor fi împiedicate totodată transferurile unor grupuri către filiale din paradisuri fiscale și nu vor mai fi oferite beneficii pentru anumite înțelegeri între firme. Astăzi, Ionuț Mișa conduce ANAF
În februarie, Comisia Europeană a transmis că vrea să impoziteze veniturile marilor companii IT raportat la locul utilizatorilor, nu la sediul companiei, cu o cotă cuprinsă între 1 și 5%. Impozitatea vizează companii precum Google, Facebook, Amazon. Sunt vizate și marile companii care vând publicitate în spațiul online, precum Twitter și Instagram. Platforme precum Airbnb și Uber sunt, de asemenea, vizate, conform proiectului aflat în discuție.