Sancțiuni financiare mai dure, publicarea condamnărilor, consolidarea puterilor prefecților și inspecției muncii se află între măsurile pe care Guvernul francez le-a anunțat luni, în lupta împotriva fraudelor în munca detașată, în contextul prezenței unui număr mai important ca niciodată de muncitori detașați în Franța, relatează AFP.
Anul trecut, 516.101 de salariați detașați (în afară de transporturi) au fost înregistrați în mod legal în Franța, reprezentând o creștere cu 46% față de 2016, scrie News.ro.
Angajatorii lor, stabiliți în alte țări europene, sunt obligați că le plătească cel puțin un salariu minim interprofesional de creștere (SMIC), însă ei continuă să plătească cotizații sociale în țările de origine.
Creșterea puternică înregistrată în 2017 - în urma unor creșteri de 24% în 2016 și de 25% în 2015 - se explică în parte printr-o mai bună colectare de date, dar și, potrivit ministrului Muncii Muriel Pénicaud, prin sancțiuni mai dure implementate de majoritatea precedentă.
Ministrul a anunțat 16 măsuri ”pentru a merge mai departe în această direcție”. ”Trebuie ca fraudatorii să înțeleagă foarte clar că dreptul la greșeală nu este valabil în cazul fraudei”, a avertizat Pénicaud într-o conferință de presă.
Guvernul va adopta la 7 martie, în Consiliu de Miniștri, o ordonanță care crește sancțiunile financiare de la 2.000 la 3.000 de euro de salariat detașat ilegal și de la 4.000 de la 6.000 de euro în caz de recidivă. Iar dacă un prestatar străin nu își achită amenda, prestația serviciului său poate fi suspendată.
Anul trecut, 1.034 de amenzi au fost date, în valoare totală de 5,9 milioane de euro.
Guvernul mizează, de asemenea, pe "name and shame" (”numește și fă de rușine”), impunând ca sistematică publicarea condamnărilor penale din cauza muncii ilegale. ”Să numești în mod public întreprinderile care farudează, este foarte descurajator”, mai ales în privința ”reputației”, a apreciat Pénicaud.
Altă parte constă în consolidarea puterii de sancționare a prefecților și a puterilor de anchetă ale procurorilor muncii.
Executivul intenționează să extindă posibilitatea acordată prefecților la a închide un stabiliment sau la a ordona oprirea activității unei întreprinderi. iar în privința inspecției muncii, agenții vor avea acces mai ușor la informații de care au nevoie pentru a confrunta farudatorii, mai ales pe lângă alte administrații, organisme de securitate socială sau frunizori și clienți ai întreprinderilor în cauză.
”SERVICIU NAȚIONAL DE ANCHETĂ”
Cantitativ, ministrul a stabilit obiectivul de 1.500 de controale pe lună la nivelul inspecției muncii. După ce au atins 1.330 în 2016, numărul lor lunar a coborât sub 1.000 în 2017.
Guvernul vrea, în plus, să crească numărul controalelor comune cu poliția, jandarmeria, vama, serviciile fiscale sau organisme de securitate socială, pentru ca ele să reprezinte 50% din operațiuni în sectoarele prioritare - construcții și lucrări publice (BTP), transporturi, agricultură, hotelărie-restaurație.
În fine, un ”serviciu național de anchetă” va fi creat în cadrul rețelei Urssaf, în vederea soluționării cazurilor complexe de fraudă.
Încadrată de o directivă europeană din 1996, detașarea muncitorilor face obiectul a numeroase deturnări - nedeclarări, remunerații foarte inferioare Smic, depășirea duratei maxime de muncă, cazare insalubră, etc.
Potrivit unui raport senatorial din 2013, frauda privea, la vremea aceeea, între 220.000 și 300.000 de muncitori detașați ilegal în Franța.
Acuzată de critici de faptul că favorizează concurența neloială, munca detașată a inflamat dezbaterile ultimei campanii prezidențiale. Potrivit unei promisiuni pe care a făcut-o atunci, Emmanuel Macron a contribuit, la sfârșitul lui 2017, la revizuirea la nivel european a directivei ”detașării”.
În octombrie, Cei 28 au ajuns la un compromis, și anume la scăderea la 12 luni a duratei maxime de detașare și consacrarea principiului ”la muncă egală, salariu egal la un același loc de muncă”. Adoptat de miniștrii Muncii din statele membre UE, textul este discutat de-acum cu Parlamentul European (PE) și Comisia Europeană (CE).
Măsurile anunțate luni sunt în continuarea celor luate în mandatul de cinci al lui Francois Hollande.
Amenda cumulată maximă din cauza unei fraude în domeniul detașării a crescut de la 10.000 la 500.000 de euro.
Mai multe legi i-au responsabilizat pe cei care dau ordine față de lipsurile prestatarilor lor.
În domeniul construcțiilor, a fost ontrodusă o nouă carte de identificare profesională, obligatorie pe șantiere, cu scopul de a facilita controalele.
