Majorarea salariilor din sectorul public și modificările programate a fi aduse pensiilor ar trebui reevaluate prin prisma implicațiilor negative pe care le-ar putea avea asupra sustenabilității fiscale și creșterii economice pe termen lung, a atras atenția Fondul Monetar Internațional (FMI). În plus, autoritățile trebuie să lupte împotriva corupției, deoarece reducerea corupției contribuie la creșterea veniturilor guvernamentale, la eficientizarea cheltuielilor și la dezvoltarea competitivității, potrivit experților instituției internaționale.
Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), câștigul salarial mediu net a crescut în septembrie, nominal, cu 13,1%, față de aceeași lună a anului trecut, la 2.688 lei, ritm accelerat față de luna precedentă, iar creșterea reală, în raport cu evoluția prețurilor de consum, a fost de 7,7%. Statul a majorat puternic anul trecut și anul acesta salariile din sectorul public, în timp ce în sectorul privat veniturile au crescut, dar semnificativ mai lent.
Chiar dacă nu au fost promovate în mesaje publice, autoritățile se pare că analizează introducerea unor măsuri de austeritate, din cauza deficitului bugetar ridicat. Într-o scrisoare din octombrie către Comisia Europeană, Ministerul Finanțelor a propus, printre alte măsuri de austeritate, și înghețarea salariilor în 2019. De asemenea, Guvernul intenționează să desființeze peste 4.000 de posturi, preponderent neocupate, după cum a scris, săptămâna trecut, Profit.ro.
O delegație condusă de șeful misiunii FMI în România, sud-coreeanul Jaewoo Lee, s-a aflat la București în perioada 6-12 noiembrie, pentru a discuta evoluțiile recente în plan macroeconomic și în planul politicilor.
”Activitatea economică din România se menține puternică, șomajul înregistrând minime istorice. Îngrijorările legate de supraîncălzire s-au mai temperat, dată fiind recenta încetinire a ritmului de activitate, presiunile inflaționiste din acest an părând a fi atins deja nivelul maxim. BNR a întărit politica monetară și managementul lichidității, contribuind astfel la menṭinerea sub control a presiunilor inflaṭioniste. În continuare, ar trebui menținută inclinatia de întărire a politicii monetare pentru a ancora anticipațiile inflaționiste și a limita riscurile externe. Sănătatea sistemului financiar s-a îmbunătățit, iar plafonarea serviciul datoriei la un anumit procent din venit pentru creditele acordate populației va contribui la menținerea stabilității financiare" a transmis Fondul printr-un comunicat.
Potrivit experților FMI, România are nevoie de o reducere a defcitului bugetar, care să diminueze vulnerabilitatea economiei față de șocurile interne și externe.
"În pofida mai multor ani de creștere economica puternică, deficitul bugetar a avut evoluție ascendentă, nu una descendentă, așa cum ar trebui să se întâmple în perioadele bune, iar atingerea țintei pentru anul 2018 încă prezintă riscuri în absența unor măsuri suplimentare. În același timp, structura cheltuielilor publice se îndreapta din ce in ce mai mult către elemente rigide în detrimentul investițiilor publice", a spus Lee.
FMI recomandă ca bugetul pe anul 2019 și cadrul fiscal pe termen mediu să vizeze deficite mai mici, aliniate angajamentelor asumate față de UE și să mențină datoria publică exprimată ca pondere in PIB pe o traiectorie descendentă. Inițiativele actuale de eficientizare a cheltuielilor publice - analizele de cheltuieli și achiziția centralizată - sunt binevenite, consideră experții FMI. Esențială este, de asemenea, modernizarea administrației fiscale.
Aceștia afirmă că autoritățile ar trebui să reevalueze majorarea salariilor din sectorul public și modificările programate a fi aduse pensiilor, pentru a vedea cum afectează pe termen lung sustenabilitatea fiscale.
"Totodată, majorarea salariilor din sectorul public și modificările programate a fi aduse pensiilor ar trebui reevaluate prn prisma implicațiilor negative pe care le-ar putea avea asupra sustenabilității fiscale și creșterii economice pe termen lung", atrage atenția FMI.
De asemenea, Fondul recomandă reforme structurale și bună guvernanță pentru a spori potențialul de creștere economică, dar consolidarea instituțiilor responsabile de investiții, astfel încât România să reducă decalajul major de infrastructură, inclusiv prin atragerea de fonduri europene.
În plus, guvernanța corporativă ar trebui îmbunătățită.
"Guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat poate fi îmbunătățită, iar exceptiile de la Legea 111/2016 ar trebui evitate. Fondul suveran de investiții avut în vedere ar trebui să respecte cele mai bune practici la nivel internațional. Lupta împotriva corupției trebuie să continue deoarece reducerea corupției contribuie la creșterea veniturilor guvernamentale, la eficientizarea cheltuielilor și la dezvoltarea competitivității. Unele inițiative legislative recente au generat incertitudini, au creat îngrijorări legate de buna guvernanță și de sistemul financiar, ce constituie fundamente ale unei creșteri susținute pe termen lung", potrivit comunicatului FMI.
Fondul este mai pesimist în privința economiei
FMI și-a revizuit, în jos, estimările privind evoluția economiei românești, atât în acest an cât și anul viitor, ca urmare a moderării stimulentelor care au stat la baza creșterii robuste înregistrate în 2017. Dacă în aprilie FMI estima că, în 2018, România va înregistra în acest an a doua cea mai mare creștere economică din Europa, de 5,1%, (după Malta - 5,7%), în raportul publicat recent, FMI și-a revizuit, în jos, prognozele referitoare la avansul economiei românești până la 4% în 2018, preconizând că în 2019 România urmează să înregistreze o creștere economică de 3,4%.
