Din septembrie, firmele cu minimum 50 de angajați care nu încadrează persoane cu handicap în limita a cel puțin 4% din numărul total de angajați sunt obligate, în baza unei ordonanțe aprobate de Guvern, să achite lunar la buget echivalentul unui salariu minim brut, înmulțit cu numărul de posturi în care nu au angajat astfel de persoane. Până în septembrie, suma de plată era de doar 50% din salariu. În comisia de buget a Senatului, noua regulă a fost propusă la amânare până în aprilie anul viitor, dar amendamentul a fost respins în comisia de muncă, iar plenul Senatului a mers pe mâna Guvernului.
Kasparov vine în premieră în România. Detalii AICI
La începutul lunii trecute, Profit.ro a prezentat decizia Guvernului de a impune firmelor cu minimum 50 de angajați care nu încadrează, din septembrie, persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați să achite lunar la bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat astfel de persoane.
La dezbaterile din Parlament, Comisia pentru buget din Senat a propus amânarea introducerii acestei obligații și păstrarea până la 1 aprilie 2018 a formei actuale a Legii 228/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.
În cele din urmă, însă, Comisia pentru muncă a întocmit un raport favorabil de adoptare a ordonanței emise de Guvern, fără a mai prelua și amendamentul Comisiei de buget sau alte amendamente formulate de parlamentarii opoziției. La votul în plen, în ciuda apelului opoziției privind măsura care afectează mai multe categorii de firme, majoritatea parlamentară nu a mai acceptat nicio modificare la ordonanța prin care Executivul a stabilit noile reglementări.
Proiectul de lege urmează a fi transmis și deputaților pentru dezbatere și vot.
Ministerul Muncii și-a exprimat AICI punctul de vedere pe acest subiect.
Autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap puteau opta până acum pentru îndeplinirea uneia dintre următoarele obligații:
a) să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând 50% din salariul de bază minim brut pe țară înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap;
b) să achiziționeze produse sau servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap angajate în unitățile protejate autorizate, pe bază de parteneriat, în sumă echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat.
De la această ultimă opțiune sunt exceptate unitățile protejate, înființate în cadrul organizațiilor persoanelor cu handicap, care pot desfășura și activități de vânzări/intermedieri, dacă minimum 75% din profitul obținut era destinat programelor de integrare socioprofesională pentru persoanele cu handicap din organizațiile respective.
În urmă cu aproximativ doi ani, Profit.ro a relatat că bugetul de stat câștigă anual cel puțin 160 milioane de lei ca urmare a faptului că angajatorii se feresc să angajeze persoane cu dizabilități și să contribuie astfel la integrarea lor socială. Companiile preferă în schimb să plătească sume compensatorii la bugetul de stat sau să cumpere produse realizate de persoanele cu handicap.
Potrivit datelor furnizate pentru Profit.ro de către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), în 2013 au fost vărsate la buget, în schimbul neangajării persoanelor cu handicap, aproximativ 160 de milioane de lei de către 7.300 de angajatori. Anul trecut, circa 7.400 de angajatori au virat la buget peste 174 de milioane de lei, iar în primele opt luni din acest an un număr de 7.500 de firme au plătit peste 124 milioane lei, ca urmare a neangajării persoanelor cu handicap.
Oricât de meritorie ar fi plata acestor sume la buget, legislația nu impune utilizarea fondurilor astfel atrase strict pentru integrarea socială a persoanelor cu dizabilități. Prin urmare, aceste persoane nu pot fi sigure că vor beneficia, în cadrul unor programe de integrare, de sumele plătite de firme, astfel că cea mai benefică formă de inserție socială pentru mulți dintre ei rămâne tot locul de muncă.
Inspecția Muncii a constatat și situații în care angajatorii au optat pentru plăți la buget, dar nu au achitat contribuția sau nu au respectat integral angajamentul pentru achiziția de produse și servicii de la unități protejate. Astfel, anul trecut, în urma a aproximativ 3.000 de controale, Inspecția Muncii a sancționat 24 de angajatori, iar în primele opt luni din acest an, după circa 2.000 de controale, au fost sancționați 36 de angajatori.
Pentru astfel de fapte sunt aplicate amenzi în cuantum cuprins între 15.000 lei și 20.000 lei.
Datele oficiale arată că aproximativ 16% dintre cetățenii români cu dizabilități și drept de muncă sunt angajați, în timp ce media angajării acestor persoane în statele Uniunii Europene este de 50%.
Conform celor mai recente date oficiale, analizate de Profit.ro, la 30 septembrie 2015 erau angajate în muncă doar 15,85% din persoanele cu dizabilități, raportat la totalul adulților cu dizabilități cu vârsta cuprinsă între 18-60 ani și exceptând pensionarii de invaliditate gradul I și II.
