Deficitul bugetar al României pentru 2024 în termeni ESA, standardul utilizat la nivelul UE, a fost calculat, până la acest moment, la 9,28%, a anunțat anterior Profit.ro pe baza informațiilor proprii, obținute pe surse. Sursa diferenței față de deficitul în termeni cash (standardul intern) de 8,6% din PIB, anunțat deja de către Ministerul Finanțelor, este generată de modul în care Eurostat (biroul de statistică al UE) înregistrează după regulile ESA costuri cu cupoanele obligațiunilor și datorii neachitate la Ministerul Dezvoltării (MDRAP).
Diferența dintre deficitul ESA și deficitul cash nu reprezintă datorii suplimentare, noi, descoperite de Eurostat și adăugate la deficitul cash, ci un tratament diferit (o încadrare diferită) a unor cheltuieli deja existente. Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene, va anunța deficitul ESA pe 22 aprilie. Până la momentul respectiv, procentajul de 9,28% nu este definitiv.
Astfel, din informațiile Profit.ro, cheltuieli de circa 0,5-0,6% din PIB, în jur de 10 miliarde de lei, pentru cupoane la obligațiuni de stat sunt luate în calcul de instituțiile europene la deficitul ESA al anului trecut, la care se adaugă și datorii amânate la plată la MDRAP de circa 0,2% din PIB, în jur de 3,5 miliarde lei.
Amânarea la plată a unor datorii este o decizie politică pentru a limita deficitul cash pe final de an, dar mare parte din impact, cel al costurilor cu obligațiuni de stat, reprezintă mai degrabă o chestiune de natură tehnică.
România s-a mai confruntat cu retratarea unor cheltuieli legate de obligațiuni și în anii trecuți. În trecut, Ministerul Finanțelor a preferat să redeschidă sau chiar să lanseze emisiuni de obligațiuni benchmark (cele pe care le redeschide frecvent de-a lungul anilor până ajung la maturitate și care ajung la dimensiuni și de peste 10 miliarde de lei) la dobânzi mai mici decât cele din piață. Pentru ca investitorii să accepte dobânzile mai mici, MF trebbuia să achite o primă de emisiune. Această primă reprezenta un cost în prezent pentru o reducere viitoare de costuri (dobânzi mai mici).
De exemplu, penmtru 2023 autoritățile europene au alocat tot costul cu primele la anul respectiv pe ESA, în timp ce partea română ar fi preferat o distribuire pe anii pentru care s-a redus dobânda.
Planul fiscal al României cu CE prevede reducerea deficitului ESA la 7% anul acesta
Guvernele din ultimii ani au cheltuit cu mult peste posibilități și, în loc să scadă deficitul bugetar anual, l-au majorat, ceea ce a condus la creșteri puternice ale datoriei publice. Anul trecut, în contextul numeroaselor runde de alegeri, situația a devenit și mai dificilă, deficitul cash urcând de la 5,7% în 2023 la 8,65% în 2024.
Pe finalul anului trecut, România, la fel ca alte state UE, a încheiat un plan fiscal cu Comisia Europeană, care prevede angajamente și obiective pentru reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB.
România ar fi trebuit să scadă deficitul de la 7,9% ESA în 2024 (estimarea CE din toamnă) la 7% anul acesta.
În contextul în care în loc de 7,9% deficitul se va situa la 9,3% pentru 2024, ajustarea la 7% trebuie făcută acum de la un nivel mai ridicat.
România a primit pentru reducerea deficitului bugetar sub 3% o extindere de la patru ani (standard) la șapte ani a perioadei în care trebuie să facă această ajustare, dar extinderea este condiționată de îndeplinirea unor angajamente privind investiții și reforme cheie.
