EXCLUSIV DOCUMENT Proiectul revizuit cu măsuri fiscale. Concesii - eliminarea impozitului specific din ianuarie și taxare mai puțin dură la jocuri de noroc. Statul vrea însă 800 milioane lei de la operatori. Modificare majoră la microîntreprinderi

Impozitul specific va fi eliminat de la 1 ianuarie 2023, nu de la 1 august 2022, iar firmele care vor trebui să renunțe la impozitul specific nu vor mai fi obligate să treacă la impozitare în regim de microîntreprindere, prevede proiectul revizuit cu măsuri fiscale pregătit de Ministerul Finanțelor și obținut de Profit.ro.

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider

De asemenea, taxarea câștigurilor din jocuri de noroc va fi mai puțin dură decât se intenționa inițial, cu 3% până la 10.000 de lei, 300 lei + 20% din ce trece de 10.000 de lei și 11.650 lei + 40% din ce trece peste 66.750 lei.

O modificare majoră în ce privește regimul microîntreprinderilor - firma care va depăși plafonul de 500.000 de euro în cursul unui an sau va avea venituri din consultanță și management de peste 20% din total, va trece la impozit pe profit și nu va mai putea reveni niciodată regimul de impozitare pentru micro, prevede noul proiect. Raționamentul autorităților este că regimul microîntreprinderilor este gândit pentru a ajuta antreprenorii la început de drum, nu pentru a fi folosit în scop de optimizare fiscală, pentru a plăti taxe cât mai mici.

De asemenea, este prevăzută o exceptare de la limita de 33% beneficii extrasalariale în cazul veniturile obținute din afara țării prin aplicarea clauzei de mobilitate, principalul beneficiar fiind sectorul transportului rutier de mărfuri.

CITEȘTE ȘI TABEL Câștigul salarial mediu net a scăzut. Cum și pentru cine a fost afectat de inflație

Anterior, se intenționa impozitarea câștigurilor cu 10% până la 3.000 de lei, 300 lei + 20% din ce trece de 3.000 de lei, respectiv 1.700 lei + 40% din ce depășește 10.000 de lei.

Proiectul de ordonanță este disponibil aici

Asupra proiectului încă se lucrează și ar mai putea interveni modificări, dar ar putea ajunge în ședința Guvernului de vineri, cum se intenționa.

Potrivit consultantului fiscal Cornel Grama, o serie de clarificări la impozitarea pentru microîntreprinderi înăspresc și mai mult condițiile pentru încadrare la acest regim fiscal.

"La micro mi se pare mai drastic decât era. Au precizat ca la 1 ianuarie 2023 poți fi micro dacă la 31 decembrie 2022 ai sub 500.000 euro. Dacă ai depășit 500.000 euro în cursul anului 2023 intri la profit și nu mai poți reveni la micro deși scazi sub 500.000 euro în anii următori. Au prevăzut că în cazul unui contract suspendat dacă e mai mare de 30 zile suspendarea nu se consideră salariat în sensul de a fi micro și situația nu este înregistrată pentru prima dată în anul fiscal respectiv (sunt mai multe suspendari)", a declarat consultantul fiscal Cornel Grama.

O altă modificare importantă prevede este că regimul micro va fi opțional de la început.

Taxare mai puțin dură pentru câștigurile din jocuri de noroc

În ce privește taxarea jocurilor de noroc, Ministerul Finanțelor a pregătit o variantă mai puțin dură pentru jucători, cărora le va aplica cote mai mici decât ce viza inițial, dar vrea acum să obțină prin taxe suplimentare 600 - 800 de milioane de lei de la companii (informația privind taxarea suplimentară a companiilor a fost obținută de Profit.ro separat de proiectul de ordonanță).

Noua variantă de taxare a câștigurilor din jocuri de noroc

Varianta pregătită anterior

Taxarea în vigoare în prezent

Impozitul specific unor activități va fi eliminat abia de la 1 ianuarie și nu vor mai fi restricții privind încadrarea acestor companii în sistem micro

Proiectul anterior prevedea ca firmele din HoReCa care aplică în prezent sistemul de impozit specific să treacă la impozit în regim de microîntreprindere de la 1 august. Acum, în varianta revizuită a proiectului, ar urma să dispară impozitul specific de la 1 august, iar firmelor să nu le mai fie impus să aplice exclusiv impozitare în regim de microîntreprindere.

CITEȘTE ȘI FOTO ANAF scoate la vânzare velierul Adornate, o navă de lux deținută de Grup Servicii Petroliere Logistic

Se propune abrogarea, începând cu data de 1 ianuarie 2023, a prevederilor Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 812 din 14 octombrie 2016, cu completările ulterioare.

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Modificările sistemului de impozit pe veniturile microîntreprinderilor promovate prin proiectul de ordonanță sunt:

• aplicarea opțională a sistemului de impozit pe veniturile microîntreprinderilor:
• reducerea plafonului veniturilor obținute în anul precedent, de la 1 000 000 euro la 500 000 euro; pentru anul fiscal 2023, veniturile luate în calcul pentru stabilirea limitei de 500.000 euro, echivalentul în lei, precum și celelalte elemente care constituie baza impozabilă, sunt cele înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile la 31 decembrie 2022;
• instituirea condiției ca microîntreprinderea să aibă cel puțin un salariat, situație în care este necesară eliminarea cotei de impozitare de 3%;
• condiția referitoare la deținerea unui salariat se consideră îndeplinită numai dacă perioada de suspendare este mai mică de 30 zile, având în vedere faptul că, potrivit Codului muncii, suspendarea contractului individual de muncă are ca efect suspendarea prestării muncii de către salariat și a plății drepturilor de natură salarială de către angajator; pentru descurajarea unor practici de suspendare repetată a raporturilor de muncă, în cursul unui an fiscal, se propune limitarea la un singur caz de suspendare și pe o perioadă de cel mult 30 de zile pentru ca această condiție, referitoare la deținerea unui salariat, să fie considerată îndeplinită;
• instituirea unei condiții de deținere de titluri de participare de către același acționar/asociat la cel mult trei microîntreprinderi, în cazul acționarilor asociaților care dețin mai mult de 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot;
• limitarea la 20% a veniturilor obținute din consultanță și management;
• excluderea din sfera de aplicare a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor a persoanelor juridice care desfășoară activități: în domeniul bancar, în domeniul asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, inclusiv activități de intermediere în aceste domenii, în domeniul jocurilor de noroc, precum și a persoanelor juridice române care desfășoară activități de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol și gaze naturale;
• eliminarea posibilității de opțiune pentru aplicarea impozitului pe profit în situația în care erau îndeplinite condițiile legate de valoarea capitalului social și a numărului de salariați;
• menținerea cotei de impozitare de 1%;
• efectuarea unor corelări tehnice pentru integrarea noilor condiții de încadrare în regulile fiscale în vigoare;

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Guvernul mai vrea 100 de milioane de euro de la operatorii din sectorul jocurilor de noroc. Le pregătește creșteri de taxe

• pentru aplicarea conformă a Directivei 2011/96/UE, instituirea unei reguli de scădere din baza impozabilă a dividendelor primite, din state membre ale UE, de către microîntreprinderi, dacă sunt îndeplinite anumite condiții;
• eliminarea unor prevederi care au devenit caduce în raport cu perioada în care s-au aplicat, respectiv în anul 2017;
• stabilirea ordinii de scădere din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor a sumelor reprezentând sponsorizări pentru susținerea entităților nonprofit, unităților de cult, cheltuieli pentru UNICEF și alte organizații internaționale, precum și achiziții de aparate de marcat electronice fiscale puse în funcțiune;
• modificarea termenului de depunere a declarației informative privind beneficiarii bunurilor/serviciilor/sponsorizărilor, corelat cu termenul de depunere a declarației de impozit pentru trimestrul IV, reglementat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menținerii/creșterii capitalurilor proprii, precum și pentru completarea unor acte normative;
• clarificarea valorii impozitului asupra căruia se aplică reducerea de impozit reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 153/2020;
• alte corelări tehnice.

Impozitul pe profit. Scutirea de impozit a profitului investit

Se propune extinderea facilității privind scutirea de impozit a profitului investit și pentru investițiile în active utilizate în activitatea de producție și procesare, activele reprezentând retehnologizare, pentru stimularea contribuabililor de a dezvolta noi capacități de producție, și de a le moderniza pe cele existente. În contextul în care prevederile art. 48 alin. (31) din Codul fiscal se abrogă, se impune corelarea tehnică a prevederilor art. 22 alin. (4) din Codul fiscal.

Impozitul pe dividende

Regimul fiscal aplicabil dividendelor plătite de o persoană juridică română unei alte persoane juridice române/persoane juridice rezidente într-un alt stat membru al UE

Se propune majorarea cotei impozitului pe dividende, de la 5% la 8%, pentru dividendele distribuite/plătite între persoane juridice române, precum și pentru cele distribuite/plătite nerezidenților.

Totodată, pentru evitarea declanșării procedurii de infringement împotriva României, din perspectiva nerespectării principiului nediscriminării prevăzut de TFUE, se propune modificarea prevederilor art. 43 alin. (4) și a dispozițiilor art. 229 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal în scopul asigurării unui regim național de scutire, egal și echitabil, pentru dividendele interne și transfrontaliere, plătite de un rezident român, în situații comparabile.

Astfel, pentru acordarea regimului de scutire a dividendelor plătite între persoane juridice române, la data plății dividendelor, se solicită îndeplinirea următoarelor condiții:

CITEȘTE ȘI Finanțele pregătesc actualizarea D112, inclusiv pentru facilitățile din agricultură și sectorul alimentar

• pentru persoana juridică beneficiară a dividendelor:
• deține minimum 10% din titlurile de participare ale persoanei juridice române care plătește dividendele, pe o perioadă de un an împlinit până la data plății acestora inclusiv;
• este constituită ca o „societate pe acțiuni”, „societate în comandită pe acțiuni”, „societate cu răspundere limitată”, „societate în nume colectiv”, „societate în comandită simplă” sau are forma de organizare a unei alte persoane juridice aflată sub incidența legislației române;
• plătește, fără posibilitatea unei opțiuni sau exceptări, impozit pe profit sau orice alt impozit care substituie impozitul pe profit.
• pentru persoana juridică care plătește dividendele:
  • este constituită ca o „societate pe acțiuni”, „societate în comandită pe acțiuni”, „societate cu răspundere limitată”, „societate în nume colectiv”, „societate în comandită simplă” sau are forma de organizare a unei alte persoane juridice aflată sub incidența legislației române;
  • plătește, fără posibilitatea unei opțiuni sau exceptări, impozit pe profit sau orice alt impozit care substituie impozitul pe profit.

Regimul de scutire a dividendelor plătite între persoane juridice române se aplică și  persoanelor plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, întrucât acest impozit este considerat, potrivit legislației naționale, un impozit care substituie impozitul pe profit.

Concomitent, sunt propuse modificări și pentru dispozițiile art. 229 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare pentru a se asigura corelarea condițiilor pentru acordarea scutirii dividendelor interne/transfrontaliere, în ceea ce privește extinderea formelor de organizare pentru societăți, astfel cum sunt acestea reglementate de legislația română.

Se propune, totodată, aplicarea prevederilor art. 43 alin. (2) și (3) din Codul fiscal și în cazul dividendelor distribuite/plătite fondurilor de pensii administrate privat și/sau fondurilor de pensii facultative, indiferent de procentul deținerii titlurilor de participare și de perioada de deținere a acestor titluri de participare, la data distribuției/plății dividendelor către aceste fonduri, precum și impozitarea dividendelor distribuite persoanelor juridice la care statul este acționar/asociat.

Pentru corelare cu prevederile Titlului II ”Impozitul pe profit” în ceea ce privește introducerea impozitării dividendelor distribuite/plătite fondurilor de pensii administrate privat și fondurilor de pensii facultative, se elimină scutirea de impozit pentru dividendele plătite către fonduri de pensii nerezidente, astfel cum sunt ele definite în legislația statului membru al UE sau a unuia dintre statele SEE.

De asemenea, se propune și modificarea corespunzătoare a prevederilor art. 24 alin. (1) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal, privitor la condiția legată de forma de organizare pe care persoana juridică română, societate-mamă, trebuie să o îndeplinească pentru a beneficia, la calculul impozitului pe profit, de neimpozitarea veniturilor aferente dividendelor primite de această persoană de la filialele sale situate într-un stat membru al UE.

Impozitul pe venit și contribuții sociale obligatorii

1. Se propune abrogarea prevederii potrivit căreia persoanele fizice care desfășoară activități sezoniere dintre cele prevăzute la art. 1 al Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități, în cursul unui an sunt scutite la plata impozitului pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor.

Măsura privind abrogarea Legii nr. 170/2016 la data de 1 ianuarie 2023 are în vedere și faptul că din analiza efectelor aplicării măsurii, a rezultat faptul că aceasta nu a condus la atingerea obiectivului estimat, fiind aplicată pentru un număr redus de contribuabili.

CITEȘTE ȘI Președintele ANAF: Vom controla veniturile, cheltuielile și achizițiile de mașini și case. Vor fi verificați 561.000 de români

2. Se propune revizuirea reglementării privind acordarea facilităților fiscale în sectorul construcții, precum și în sectorul agricol și în industria alimentară în sensul în care vor beneficia de facilitățile fiscale, numai persoanele fizice care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct. 5 și pct. 7 din Codul fiscal. Prevederea intră în vigoare la data 1 ianuarie 2023 și se aplică începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023.

3. Se propune revizuirea reglementării privind acordarea facilităților fiscale în sectorul construcții, în ceea ce privește condiția referitoare la calculul cifrei de afaceri, în sensul în care raportarea are în vedere doar informații/date din anul curent. Astfel, se are în vedere principiul conform căruia facilitățile fiscale se acordă în perioada în care se realizează efectiv activitățile menționate la codurile CAEN precizate în actul normativ, urmărindu-se ca salariații care contribuie în perioada de raportare într-un procent semnificativ la realizarea a minim 80% din cifra de afaceri totală reprezentând activități de construcții să beneficieze de scutiri, respectiv calculul să fie realizat în timp real și nu având la bază date istorice.

4. Se propune modificarea plafonului până la care se acordă facilitățile fiscale în domeniul construcțiilor, sectorul agricol și în industria alimentară, respectiv de la 30.000 lei lunar la 10.000 lei lunar, inclusiv. Pentru partea din venitul brut lunar ce depășește 10.000 lei nu se aplică facilitățile fiscale.

5. Se propune reglementarea regimului fiscal aplicabil indemnizațiilor acordate potrivit legii pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice, similar cu cel aplicabil indemnizațiilor pentru risc maternal, maternitate, îngrijirea copilului bolnav, respectiv, acest tip de indemnizație reprezintă venit neimpozabil și nu se cuprinde în baza de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate, fiind datorată numai contribuția de asigurări sociale.

6. Se propune modificarea plafonului până la care contribuabilii determină venitul net anual pe bază de norme de venit, respectiv de la 100.000 euro la 25.000 euro. Modificarea are în vedere contribuabilii care realizează venituri din activități independente, altele decât venituri din profesii liberale obținute din prestarea de servicii cu caracter profesional, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea și exercitarea profesiei respective.

7. În cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor se propune introducerea unui plafon lunar de venit neimpozabil și care nu se cuprinde în bazele de calcul ale contribuțiilor sociale obligatorii, de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, în condițiile stabilite prin lege, pentru următoarele:

a) prestațiile suplimentare primite de salariați în baza clauzei de mobilitate potrivit legii, în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizația de delegare/detașare, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul autorităților și instituțiilor publice;
b) contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajații proprii astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masă/persoană/zi, prevăzută la data acordării, în conformitate cu legislația în vigoare;
c) cazarea și contravaloarea chiriei pentru spațiile de cazare/de locuit puse de către angajatori la dispoziția angajaților proprii, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita unui plafon neimpozabil de 20 % din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată /lună/persoană, în anumite condiții prevăzute de lege;
d) contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajații proprii și membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, regulamentul intern, sau primite în baza unor legi speciale și/sau finanțate din buget, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentând nivelul unui câștig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate;
e) contribuțiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările și completările ulterioare, și cele reprezentând contribuții la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislația privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entități autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European, suportate de angajator pentru angajații proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;

CITEȘTE ȘI ANAF poate controla până la 20.000 persoane fizice în următorii 5 ani, doar 3,7% din cele 516.000 persoane identificate cu venituri nedeclarate mari. Fiscul vrea ca restul să ia exemplu

f) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajații proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro, pentru fiecare persoană;
g) sumele acordate angajaților care desfășoară activități în regim de telemuncă pentru susținerea cheltuielilor cu utilitățile la locul în care angajații își desfășoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă și abonamentul de date, și achiziția mobilierului și a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfășoară activitate în regim de telemuncă.

Pentru partea care depășește plafonul neimpozabil lunar de 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii.

Totodată, se propune ca angajatorul care acordă aceste venituri/avantaje să stabilească ordinea de includere a acestora în plafonul lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat.

De asemenea, se mențin prevederile Legii nr. 72/2022 pentru anularea unor obligații fiscale și pentru modificarea unor acte normative potrivit cărora  reîncadrarea fiscală a sumelor acordate sub forma indemnizației de delegare, a indemnizației de detașare, inclusiv a indemnizației specifice detașării transnaționale, a prestației suplimentare acordate în baza clauzei de mobilitate, primite de salariați poate fi realizată de organele fiscale în temeiul art. 11 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 cu modificările și completările ulterioare, în urma controalelor realizate de organele competente ale Inspecției Muncii, prin care se constată situațiile de delegare, detașare, detașare transnațională în care se pot afla salariații; Inspecția Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, având obligația să confirme, în baza documentelor prezentate de către angajator, natura veniturilor acordate sub forma indemnizației de delegare, indemnizației de detașare, inclusiv a indemnizației specifice detașării transnaționale și a prestației suplimentare acordate în baza clauzei de mobilitate.

8. Se propune revizuirea sistemului de acordare a deducerilor personale în cazul contribuabililor care realizează venituri din salarii la locul unde se află funcția de bază.

Deducerea personală cuprinde:

• deducerea personală de bază;
• deducerea personală suplimentară,

și se acordă în limita venitului impozabil lunar realizat.

CITEȘTE ȘI DOCUMENT Angajările în sectorul bugetar - suspendate până la finele anului, dar .. cu excepții

a) Deducerea personală de bază se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului.
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii ce depășesc nivelul reprezentând un venit lunar brut de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului nu se acordă deducerea personală de bază.

b) Deducerea personală suplimentară se acordă astfel:

- 15% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru persoanele fizice cu vârsta de până la 26 de ani, care realizează venituri din salarii al căror nivel este de până la nivelul de 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului;

- 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 de ani, dacă acesta este înscris într-o unitate de învățământ, părintelui care realizează venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora. Prin părinte se înțelege: părintele firesc, potrivit Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, adoptatorul, persoana care are copilul/copiii în încredințare în vederea adopției, persoana care are în plasament copilul sau în tutelă, persoana desemnată conform art. 104 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Deducerea personală suplimentară de 100 de lei lunar se acordă unuia dintre părinți, în cazul în care copilul este întreținut de ambii părinți, prin prezentarea documentului care atestă înscrierea copilului într-o unitate de învățământ și a unei declarații pe propria răspundere din partea părintelui beneficiar.

În situația în care părintele desfășoară activitate la mai mulți angajatori, acesta are obligația să declare că nu beneficiază de astfel de deduceri la un alt angajator și să prezinte o declarație pe propria răspundere în acest sens.

9. Se propune, pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor, altele decât veniturile din arendă și din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, stabilirea venitului impozabil la nivelul venitului brut.

Totodată, se instituie obligația înregistrării la organul fiscal competent a contractului încheiat între părți, precum și a modificărilor survenite ulterior, în termen de cel mult 30 zile de la încheierea/producerea modificării acestuia.

În cazul contractelor de închiriere aflate în derulare la data de 1 ianuarie 2023, se propune ca înregistrarea contractului încheiat între părți și a modificărilor survenite să se efectueaze în termen de cel mult 90 de zile de la data la care a intervenit obligația înregistrării acestora.

10. Se propune modificarea cotei de impozitare în cazul veniturilor realizate de persoanele fizice rezidente, sub formă de dividende, inclusiv câștigul obținut ca urmare a deținerii de titluri de participare definite de legislația în materie la organisme de plasament colectiv, de la 5% la 8% din suma acestora.

CITEȘTE ȘI DECIZIE Legea contabilități, modificată: Angajatorii scapă de o corvoadă privind statele de salarii

11. În cazul veniturilor obținute din jocuri de noroc, se propune menținerea modalității de determinare a impozitului pe venit prin aplicarea unui barem de impunere cu tranșe de venit asupra fiecărui venit brut, cu cote de impunere cuprinse între 10% și 40%. Totodată, baremul de impunere propus cuprinde și modificarea tranșelor de venit.

În cazul veniturilor obținute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine și lozuri se propune modificarea plafonului neimpozabil la nivelul a 600 lei, inclusiv, pentru fiecare venit brut primit de contribuabil.

12. Se propune modificarea prevederilor privind transferul dreptului de proprietate și al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcțiilor de orice fel și a terenurilor aferente acestora, precum și asupra terenurilor de orice fel fără construcții, în sensul în care contribuabilii datorează un impozit care se calculează la valoarea tranzacției prin aplicarea următoarelor cote:

a) 3% pentru construcțiile de orice fel și a terenurilor aferente acestora, precum și asupra terenurilor de orice fel fără construcții, deținute o perioadă de până la 3 ani inclusiv;
b) 1% pentru imobilele descrise la lit. a), deținute o perioadă mai mare de 3 ani.

De asemenea se propune eliminarea plafonului neimpozabil de 450.000 lei reprezentând deducere din valoarea tranzacției la stabilirea venitului impozabil.

13. Se propune introducerea ca bază lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale și al contribuției de asigurări sociale de sănătate salariul minim brut pe țară garantat în plată, pentru veniturile realizate în baza contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial al căror nivel este sub nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată. Astfel, venitul luat în calcul va fi salariul minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuțiile și nu venitul realizat de salariat.

Măsura nu se aplică în cazul în care salariații realizează în cursul aceleiași luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puțin egală cu salariul minim brut pe țară.

Măsura vizează situațiile, în care se află anumiți salariați, pentru care angajatorul nu este obligat la plata contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate, la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată. În acest sens, au fost considerate vulnerabile din punct de vedere economic și social anumite categorii de persoane fizice cum ar fi: elevii, studenții, persoanele cu dizabilități, ucenicii, etc. În acest context, au fost avuți în vedere și pensionarii care au ca sursă de venit pensia acordată din sitemul public de pensii ținând cont de grupul vulnerabil din care aceștia fac parte.

De asemenea, propunerea are ca scop descurajarea angajatorilor care, în încercarea de a reduce sarcina fiscală, încheie contracte de muncă cu timp parțial în situații în care activitatea desfășurată ar presupune un program normal de muncă.

CITEȘTE ȘI În urma creșterii prețurilor și războiului din Ucraina, Guvernul prelungește programul Kurzarbeit

14. Având în vedere faptul că Agenția Națională de Administrare Fiscală, Casa Națională de Pensii Publice, Casa Națională de Asigurări Sociale de Sănătate și de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, utilizează informațiile cuprinse în „Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate” (formularul 112), potrivit atribuțiilor legale, în domeniul administrării impozitului pe venit și a valorificării contribuțiilor de asigurări sociale obligatorii, apreciem necesar ca aceste instituții să elaboreze modelul, conținutul și modalitatea de depunere a acesteia, cunoscând necesitățile practice în procesul de valorificare a informațiilor.

15. Se propune modificarea bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale, în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente venituri și/sau venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice - Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate, astfel:

Baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât:

a) nivelul de 12 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 și 24 salarii minime brute pe țară;
b) nivelul de 24 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate de peste 24 salarii minime brute pe țară.

De asemenea, se clarifică prevederile referitoare la obligația depunerii Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice - Capitolul I. Date privind veniturile realizate, până la termenul de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui pentru care se stabilește contribuția datorată, în cazul contribuabililor care realizează veniturile mai sus menționate dacă acestea cumulate sunt peste plafonul de 12 sau 24 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice - Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate.

Măsura se aplică  începând cu veniturile aferente anului 2023.

CITEȘTE ȘI Ministrul Finanțelor speră la economii de cel puțin 10 miliarde lei prin reducerea cheltuielilor bugetare cu 10%

16. Se propune modificarea bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate, în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit prevederilor titlului II sau titlului III, venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, venituri din investiții și venituri din alte surse, din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 6 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice - Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate, astfel:

Baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate o reprezintă:

a) nivelul a 6 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 și 12 salarii minime brute pe țară;
b) nivelul de 12 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 și 24 salarii minime brute pe țară;
c) nivelul de 24 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate de peste 24 salarii minime brute pe țară.

De asemenea, se clarifică prevederile referitoare la obligația depunerii Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice - Capitolul I. Date privind veniturile realizate, până la termenul de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui pentru care se stabilește contribuția datorată, în cazul contribuabililor care realizează veniturile mai sus menționate dacă acestea cumulate sunt peste plafonul de nivelul de 6, 12 sau 24 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice - Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate.

Măsura se aplică  începând cu veniturile aferente anului 2023.

17. Clarificări/Corelări de natură tehnică cu privire la:

• corelarea textelor de la art.76 alin.(4) lit.v) și y) și 142 lit. v) și y) prin eliminarea prevederilor specifice privind testarea epidemiologică Covid -19 și reformularea prevederii privind acoperirea costurilor cu testarea epidemiologică sau vaccinarea pentru împiedicarea răspândirii bolilor care pun în pericol sănătatea publică;
• deducerile personale;
• regimul fiscal aplicabil venitului din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal;
• modul de declarare a veniturilor din salarii și asimilate salariilor;
• modificarea bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate;
• determinarea ponderii cifrei de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcții în cifra de afaceri totală, în cazul veniturilor obținute din activitatea desfășurată atât pe teritoriul României, cât și în afara României;

CITEȘTE ȘI LEGE Modifcări la REVISAL în Codul muncii: Acces online pentru salariați. Angajatorul scapă și el de birocrație

• modul de stabilire a venitului impozabil pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor, realizate din arendă și din închirierea bunurilor mobile și imobile din patrimoniul personal, altele decât veniturile din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, cu prevederile Codului fiscal referitoare la veniturile care se iau în calcul la verificarea încadrării în plafonul anual de venituri pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate;
• abrogarea Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 812 din 14 octombrie 2016, cu completările ulterioare.

Taxa pe valoarea adăugată

Se propune ca, începând cu data de 1 ianuarie 2023, să se excludă din sfera de aplicare a facilității cotei reduse de TVA de 9%, pe lângă excepția prevăzută deja pentru băuturi alcoolice, impusă de Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA, și băuturile nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202 10 00 și 2202 99, respectiv a băuturilor nealcoolice care conțin adaos de zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizate.

Această măsură are în vedere descurajarea consumul de băuturi racoritoare îndulcite cu zahăr, băuturi energizante etc., cu impact important asupra sănătății consumatorilor. Față de alimentele cu adaos mare de zaharuri, produsele lichide, precum băuturile răcoritoare îndulcite cu zahăr, ar avea un impact mai mare asupra sănătății, deoarece consumatorul nu are imaginea concretă a cantității de calorii ingerate, spre deosebire de produsele zaharoase solide asupra cărora percepția calorică este bine cunoscută. În plus, caloriile lichide nu au proprietati puternice de sațietate și nu suprimă foamea, astfel ca ele sunt consumate în cantități mult mai mari, aportul caloric fiind în ansamblu mai mare.

Totodată, se propune ca, începând cu data de 1 ianuarie 2023, să se aplice aceeași cotă de TVA, respectiv cotă redusă de 9%, atât pentru livrarea de alimente, inclusiv băuturi (cu excepția băuturilor alcoolice și a celor nealcoolice care conțin adaos de zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizate), destinate consumului uman și animal, cât și pentru serviciile de restaurant și de catering și pentru activitățile de cazare hotelieră.

În acest sens, se are în vedere faptul că serviciile de restaurant și de catering, pentru care în prezent se aplică o cotă redusă de TVA de 5%, reprezintă servicii care constau, în fapt, în furnizarea de produse alimentare și/sau de băuturi, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, care intră sub incidența cotei reduse de TVA de 9%.

Adoptarea unei astfel de măsuri vizează tocmai facilitarea aplicării uniforme/corelate a cotei de TVA, și anume aplicarea aceleiași cote indiferent de natura operațiunii: prestare de servicii sau livrare de bunuri.

Astfel, spre exemplu, un restaurant care vinde mâncare tratează operațiunea distinct, aplicând două cote de TVA diferite (9% și 5%), în funcție de modalitatea de servire a mâncării, în locația restaurantului (prestare de servicii) sau în afara acesteia (livrare de bunuri). În mod similar, este și cazul unităților de cazare de tipul demipensiune/pensiune completă/all inclusive care, pe lângă funcția de cazare, asigură și micul dejun/prânzul/cina etc.

La art. 105 alin. (4) din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2022/542, se prevede că pentru lemnul utilizat ca lemn de foc cota redusă de TVA încetează să se aplice cel târziu la 1 ianuarie 2030, iar pentru pesticide chimice și îngrășăminte chimice, cota redusă de TVA încetează să se aplice cel târziu la 1 ianuarie 2032.

Astfel, se propune introducerea unei prevederi care să reglementeze faptul că pentru livrările de lemn de foc de la art. 291 alin. (3) lit. m) și n) din Codul fiscal cota redusă de TVA de 5% se aplică până la data de 31 decembrie 2029 inclusiv.

În ceea ce privește livrările de îngrășăminte chimice și pesticide chimice, care în prezent sunt prevăzute la art. 291 alin. (2) lit. h) din Codul fiscal, se propune modificarea acestor prevederi, în sensul excluderii respectivelor produse chimice din cadrul acestei reglementări, concomitent cu introducerea unor prevederi noi, distincte prin care aceste produse chimice de tipul celor utilizate în mod normal în producția agricolă să beneficieze temporar, respectiv până la data de 31 decembrie 2031 inclusiv, de facilitatea cotei reduse de TVA de 9%.

CITEȘTE ȘI Consilierul guvernatorului BNR: Ne vom îndrepta către impozite mai mari

De asemenea, se propune ca, începând cu data de 1 ianuarie 2023, să se restrângă sfera de aplicarea a cotei reduse de TVA de 5% pentru livrarea de locuințe către persoane fizice, ca parte a politicii sociale, în sensul în care persoanele fizice să beneficieze de această facilitate o singură dată, respectiv să achiziționeze, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, o singură locuință a cărei valoare nu depășește suma de 600.000 lei, exclusiv TVA, cu cota redusă de 5%.

Totodată, se propune ca persoanele fizice care au încheiat acte juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziția de locuințe cu cota redusă de TVA de 5%, anterior datei de 1 ianuarie 2023, să beneficieze de aplicarea cotei reduse de TVA în anul 2023 în condițiile legale în vigoare la data încheierii acestor acte.

Accize și alte taxe speciale

Ținând cont că începând cu 1 ianuarie 2023, nu va mai exista un calendar care să reglementeze cuantumul și perioada de aplicare a nivelului accizelor pentru produsele supuse regimului accizelor armonizate, iar operatorii economici care desfășoară activități cu produse accizabile, nu vor putea determina acciza datorată și implicit, nu vor putea plăti la bugetul de stat sumele reprezentând accizele, este necesar a se institui un nou calendar privind nivelul accizelor pentru perioada 1 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2026.

În vederea respectării cerinței prevăzute la art. 10 alin. (2) din Directiva 2011/64/UE și pentru a fi evitată declanșarea acțiunii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor (infringement) împotriva țării noastre, se propune creșterea nivelului accizei totale pentru țigarete, începând cu 1 august 2022, de la 563,97 lei/1.000 țigarete la 594,97 lei/1.000 țigarete, precum și adoptarea unui nou calendar de creștere graduală a nivelului accizei totale pentru țigarete ținând cont de necesitatea respectării legislației unionale în domeniul produselor din tutun, securizarea veniturilor bugetare și asigurarea predictibilității fiscale necesară sectorului.

Ținând cont că potrivit art. 343 alin. (5) din Codul fiscal, acciza specifică pentru țigarete se determină pe baza prețului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem și al accizei totale, precum și faptul că începând cu data 1 august 2022 va crește nivelul accizei totale pentru țigarete, se impune actualizarea nivelului accizei specifice pentru țigarete.

În ceea ce privește procentul legal al accizei ad valorem aplicat asupra prețului de vânzare cu amănuntul al țigaretelor eliberate pentru consum, se propune diminuarea acestuia cu un punct procentual pe an, începând cu 1 august 2022, astfel că acesta va fi de 10% în anul 2025.

Se propune majorarea cuantumului accizei minime pentru țigarete datorate, de la de 97% din nivelul accizei totale pentru țigarete la 100% din nivelul accizei totale pentru țigarete prevăzut în anexa nr. 1.

Având în vedere că măsura privind creșterea graduală a accizei la tutun fin tăiat destinat rulării în țigarete și la alte tutunuri de fumat introdusă prin Legea nr. 177/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal nu a ținut pasul cu modificarea calendarului de creștere graduală a accizei la țigarete în vederea respectării Directivei 2011/64/UE, se propune introducerea unui calendar de creștere graduală a accizei pentru aceste produse pentru a avea o abordare unitară a sistemului de taxare.

CITEȘTE ȘI DOCUMENT ANAF angajează pentru prima dată din 2016. Sute de posturi scoase la concurs, inclusiv debutanți. Noul președinte, pentru Profit.ro: Spre toamnă aș vrea concursuri și pentru județe unde sunt firme mari

Se propune majorarea nivelului accizelor pentru alcool și băuturi alcoolice, începând cu 1 august 2022, având în vedere că nivelul accizelor pentru aceste produse nu a mai fost actualizat de la rescrierea Codului fiscal.

Ținând cont de faptul că pentru produsele din tutun prelucrat supuse accizelor armonizate a fost stabilit anterior un calendar de creștere graduală a nivelului accizelor, precum și similitudinea dintre această categorie de produse și tutunul încălzit, se propune stabilirea unui tratament similar pentru produsele din tutun încălzit, prin introducerea unui calendar de creștere graduală a nivelului accizelor pentru aceste produse.

Totodată, pentru egalitate de tratament în ceea ce privește taxarea produselor supuse accizelor nearmonizate, se propune majorarea nivelului accizelor și pentru lichidul care conține nicotină prin instituirea unui calendar de creștere graduală a accizei pentru acest produs.

Se propune eliminarea aplicării prevederilor referitoare la actualizarea nivelului accizelor cu creșterea prețurilor de consum pentru tutun fin tăiat destinat rulării în țigarete, alte tutunuri de fumat, țigări și țigări de foi, tutunul conținut în produse din tutun încălzit întrucât nivelul accizelor stabilit pentru aceste produse este stabilit prin aplicarea unui procent asupra nivelului accizei totale pentru țigarete - nivel care este determinat ținând cont de prețul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul pentru țigarete și prin urmare se are în vedere evoluția prețurilor din piață.

Totodată, se propune eliminarea aplicării prevederilor referitoare la actualizarea nivelului accizelor cu creșterea prețurilor de consum pentru lichidul care conțină nicotină întrucât nivelul accizelor pentru acest produs este determinat prin aplicarea unui procent care reprezintă media creșterilor procentuale aferente produselor din tutun (țigarete, tutun fin tăiat destinat rulării în țigarete, alte tutunuri de fumat, țigări și țigări de foi, tutun încălzit) și prin urmare se are în vedere evoluția prețurilor din piață.

Prin excepție de la art. 342 alin. (1) din Codul fiscal, se propune ca, în perioada 1 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2023, inclusiv, pentru produsele prevăzute la nr. crt. 10 – 12 (benzină cu plumb, benzină fără plumb și motorină) din anexa nr. 1 la Titlul VIII – Accize și alte taxe speciale din Codul fiscal, nivelul prevăzut în coloana nr. 4 din această anexă, să nu se actualizeze cu creșterea prețurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului 2022, față de perioada octombrie 2014 - septembrie 2015. În situația în care, în perioada 1 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2023, nivelul accizelor pentru aceste produsele prevăzute la nr. crt. 10 – 12 din anexa mai sus menționată, este mai mic decât nivelul minim prevăzut în Tabelul A din anexa I la Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității, al cărui echivalent în lei se stabilește utilizând cursul de schimb leu/euro publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în prima zi lucrătoare din luna octombrie a anului 2022, se aplică nivelul minim prevăzut de directivă.

Impozite și taxe locale

CITEȘTE ȘI Având deja cea mai mare creștere economică trimestrială din UE, România rămâne în spate cu povara dobânzilor - tot printre cele mai mari din Uniune. Dobânzile pe termen lung au sărit de 8%, datoria publică a explodat

Se propune eliminarea sintagmei ”clădire cu destinație mixtă”, pentru simplificarea modului de calcul al impozitului pe clădiri.

Se propune un nou mod de calcul a valorii impozabile pentru clădirile rezidențiale/nerezidențiale pe baza valorilor cuprinse în Studiile de piață referitoare la valorile orientative privind proprietățile imobiliare din România, astfel:

a) în cazul clădirilor rezidențiale cota minimă  să fie de 0,1%
b) în cazul clădirilor nerezidențiale cota minimă să fie de 0.5% .

De asemenea, se propune în situația în care Studiile de piață referitoare la valorile orientative privind proprietățile imobiliare din România, administrate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România nu conțin informații despre clădirile sau terenurile acoperite de aceste clădiri de pe raza unei unități administrativ-teritoriale, la calculul impozitului pe clădiri  să se aplice următoarele reguli:

a) în cazul unei clădiri rezidențiale, impozitul pe clădiri de calculează  prin aplicarea cotei de minim 0,1% asupra valorii impozabile determinate conform art. 457, din Codul fiscal, în vigoare  la data 31 decembrie 2022..
b) în cazul unei clădiri nerezidențiale, impozitul pe clădiri de calculează  prin aplicarea cotei de minim 0,5% asupra ultimei valori înregistrată în baza de date a organului fiscal, la data de 31 decembrie 2022.

Se propune ca informațiile cuprinse în Studiile de piață referitoare la valorile orientative privind proprietățile imobiliare din România, administrate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, să se  publice  pe site-urile  oficiale ale Ministerului Finanțelor Publice și  Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

Clarificări privind modalitatea de calcul a impozitului pe teren înregistrat în registrul agricol la categoria de folosință curți construcții prin scăderea de la impozitare a suprafețelor acoperite de clădiri.

Pentru terenul amplasat în extravilan, impozitul/taxa pe teren se stabilește prin înmulțirea suprafeței terenului, din care se scad suprafețele de teren acoperite de clădirii, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare categoriei de folosință și cu coeficientul de corecție corespunzător zonei și rangului localității.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată

Având în vedere faptul că reducerea pragului cifrei de afaceri de la 50.000 de euro la 10.000 de euro

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Majorarea salariilor unor bugetari va genera un cost suplimentar de peste 2 miliarde lei doar pentru jumătatea acestui an. România - al 5-lea an lider în UE după cât duce la angajații statului de la populație și firme

• contribuie la creșterea bancarizării operațiunilor bănești, un nivel redus al acestora reprezentând principalul factor de menținere a unui nivel ridicat al evaziunii fiscale în domeniul vânzărilor cu amănuntul/ridicata și al prestărilor de servicii, iar România trebuie să ia toate măsurile necesare pentru reducerea evaziunii fiscale ca primă condiție a asigurării sustenabilității bugetului public,
• asigură, într-o măsură mai mare, o trasabilitate a fluxurilor bănești prin operațiuni bancare, ceea ce conduce la o mai bună fiscalizare a veniturilor realizate de către operatorii economici, constituind o măsură în plus pentru combaterea evaziunii fiscale,
• asigură posesorilor de carduri, în contextul actual, dominat de digitalizare, posibilitatea utilizării acestui instrument de plată la un număr mai mare de operatori economici,

prin proiectul de act normativ se propune reglementarea modificării pragului cifrei de afaceri, de la 50.000 euro la 10.000 euro în echivalent lei, începând cu care persoanele juridice care desfășoară activități de comerț cu amănuntul și cu ridicata, precum și cele care desfășoară activități de prestări servicii, au obligația de a accepta ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite.

Pentru a permite operatorilor economici din categoria celor vizați de prevederile sus-menționate întreprinderea tuturor demersurilor necesare în vederea instalării terminalelor de plată, inclusiv încheierea contractelor aferente cu instituțiile acceptante, s-a prevăzut faptul că măsura va intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2023.

Reglementări cu privire la respectarea prevederilor în domeniul ajutorului de stat

Se propune introducerea unor reglementări cu privire la aplicarea facilităților fiscale în sectorul agricol și industria alimentară introduse prin Legea nr.135/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative referitoare la obligația datorării de către angajatori sau persoane asimilate acestora a contribuției de asigurări sociale pentru activitatea desfășurată în condiții deosebite sau speciale de muncă precum și a contribuției asiguratorie pentru muncă. Astfel, scutirea în cazul contribuției datorate de către angajatori sau persoane asimilate acestora pentru activitatea desfășurată în condiții deosebite, speciale de muncă precum și reducerea cotei contribuției asiguratorie pentru muncă se realizează cu respectarea prevederilor în domeniul ajutorului de stat.

Măsura are în vedere corelarea cu reglementările privind facilitățile fiscale în sectorul construcții.