Proiectul de ordonanță de urgență care cuprinde și măsuri fiscale a luat complet prin surprindere mediul de afaceri care se aștepta ca, din 2019, să intre în vigoare doar prevederile aflate în dezbatere publică, mai ales având în vedere că reprezentanții guvernului au dat asigurări că nu se pune problema creșterii taxelor sau introducerii unor noi taxe, afirmă Dan Bădin, partener coordonator Servicii fiscale și juridice, Deloitte România.
"În contextul creat începând de ieri seară, toate discuțiile despre stabilitate și predictibilitate în domeniul fiscal, atât de mult solicitate de mediul de afaceri, rămân fără fundament. Cu toate acestea încă sperăm că, după ce va fi evaluat potențialul negativ al acestor măsuri – pe care îl vedem deja, spre exemplu, la bursă - va avea loc o reevaluare a poziției oficiale. Chiar dacă măsurile vor fi îndulcite sau – in extremis - ar fi retrase, efectele negative rămân, în primul rând, prin slăbirea încrederii investitorilor în economia românească", a declarat Bădin.
Potrivit acestuia, măsura cu un impact imediat pe bursă și care a produs totodată uimire este taxa instituită pe activele instituțiilor financiar-bancare, supranumită nu doar în discursuri, ci chiar în textul de lege, “taxă pe lăcomie”, deși lăcomia în sine nu este o bază de calcul ca atare definită în lege. Taxele specifice sectorului bancar aplicate în alte țări au fost motivate de necesitatea de a diminua acumularea unor riscuri care pot genera crize financiare, ceea ce nu este în cazul cu nou propusa taxă.
Din punct de vedere tehnic, plata trimestrială a “taxei pe lăcomie” asupra activelor înseamnă plata de 4 ori pe an a taxei pe aceleași active în cursul unui an. Practic, începând cu trimestrul al doilea, nu s-ar datora taxa doar pe diferențe în valoarea activelor așa cum este în cazul plății trimestriale a diferențelor la impozitul pe profit.
"Sperăm că măcar acest aspect va fi clarificat în textul final în situația în care prevederea nu va fi eliminată", explică Bădin.
Avalanșa de modificări nu a dat un minim răgaz pentru a fi măcar citite de către mediul de afaceri, cu atât mai puțin analizate serios pentru a fi trimise propuneri. De altfel modul în care au fost înaintate în spațiul public nu a dat impresia că s-ar dori dezbatere reală. Totuși, sperăm că, după reacțiile negative ale bursei și ale investitorilor, se va redeschide calea de dialog.
