Amenzile pentru munca nedeclarată vor fi limitate la 200.000 de lei, dar angajatorii care continuă activitatea fără să renunțe la această practică nici după ce au fost sancționați de inspectori vor risca inclusiv pedeapsa cu închisoare, pe o perioadă de până la 2 ani. Noi condiții sunt impuse și pentru angajatorii cu salariați care lucrează la domiciliu, în baza deciziei finale de astăzi a Parlamentului.
Noile reguli, prezentate anterior de Profit.ro, au primit mercuri votul final al Camerei Deputaților, ca for decizional al Parlamentului, și vor fi transmise președintelui spre promulgare și aplicare imediată.
Anul trecut, Guvernul a stabilit ca amenda pentru munca nedeclarată să fie aplicată la limita maximă, de 20.000 de lei, pentru fiecare persoană depistată fără un contract individual de muncă și nu doar în cazurile în care sunt indentificate mai multe persoane în această situație. Senatorii nu au aprobat noile amenzi, dar deputații, cărora le aparține decizia finală, sunt de acord cu acestea, cu condiția limitării la un plafon de 200.000 de lei. Aleșii au propus în schimb ca angajatorii care continuă activitatea fără a elimina munca la negru să poată fi sancționați cu închisoare.
În aceste condiții regimul amenzilor pentru nerespectarea noilor norme privind munca la negru a fost schimbat semnificativ, astfel încât, dacă până recent Codul Muncii prevedea că primirea la muncă a mai multor persoane fără încheierea unui contract individual de muncă este sancționată cu amendă de la 10.000 de lei la 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată, acum amenda este strict de 20.000 de lei pentru fiecare persoană aflată în această situație.
A fost astfel eliminată limita de 5 persoane stabilite pentru sancționarea cu amendă, fapta fiind stabilită drept contravenție indiferent de numărul de persoane identificate că prestează muncă nedeclarată.
Comisia de specialitate a Senatului a întocmit în două rânduri rapoarte de adoptare a ordonanței, cu amendamente, dar nici raportul suplimentar nu a întrunit votul majorității, astfel încât proiectul de lege a fot schimbat și adoptat ca proiect de respingere a ordonanței Guvernului.
Ultimul cuvânt asupra ordonanței l-au avut însă chiar astăzi deputații, care au redactat recent un raport de adoptare a măsurilor propuse de Guvern, însă cu anumite modificări.
Astfel, deputații au păstrat cuantumul amenzilor, dar cu limitarea sumei totale a amenzilor plătite de angajator la 200.000 lei, indiferent de câte persoane sunt găsite muncind fără forme în regulă.
Limita de 200.000 lei este valabilă și pentru noile tipuri de amenzi introduse de Guvern, respectiv:
- primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității, cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată;
- primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat, cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată;
- primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial, cu amendă de 10.000 lei pentru fiecare persoană identificată.
Față de forma adoptată de Guvern, deputații au mai stabilit că angajatorul care își reia activitatea fără remedierea situației constatate de autorități riscă amendă sau închisoare de la 6 luni la 2 ani.
Totodată, o altă prevedere introdusă este că, pentru salariații mobili şi cei care lucrează la domiciliu, angajatorul ține evidenţa orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, în condițiile stabilite cu salariații prin acord scris, în funcție de activitatea specifică desfășurată de aceștia.
În forma avizată de Guvern, munca nedeclarată reprezintă:
a. primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă, în ziua anterioară începerii activității.
b. primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității.
c. primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat.
d. primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial.
Ordonanța prevede totodată ca noile contracte individuale de muncă să fie încheiate în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română, anterior începerii activității de către salariat, iar obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului.
Angajatorul trebuie ca, anterior începerii activității, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă.
Tot anterior începerii activității, contractul individual de muncă va fi înregistrat în registrul general de evidentă a salariaților, care se va transmite inspectoratului teritorial de muncă.
Angajatorul este obligat să păstreze la locul de muncă o copie a contractului individual de muncă pentru salariații care prestează activitate în acel loc.
În sarcina angajatorului intră nu doar evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, ci și evidențierea orei de începere și a celei de sfârșit a programului de lucru, și de a supune controlului inspectorilor de muncă această evidență.
În cazul constatării săvârșirii uneia dintre aceste fapte, inspectorul de muncă poate dispune, ca sancțiune complementară, sistarea activității locului de muncă organizat.
Angajatorul poate relua activitatea numai după achitarea amenzii contravenționale aplicate și după ce demonstrează că a remediat deficiențele care au condus la sistarea activității, inclusiv prin încheierea contractului individual de muncă, transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidență a salariaților sau, după caz, încetarea suspendării contractului individual de muncă și constituirea și plata contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit aferente veniturilor salariale care se cuvin lucrătorului pe perioada în care a prestat activitate nedeclarată.
Ordonanța mai prevede că primirea la muncă a unei persoane aflate în situație de ședere ilegală în România, cunoscând că aceasta este victimă a traficului de persoane, constituie infracțiune și se sancționează cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
