Guvernul vrea să majoreze semnificativ capitalul social al băncii de stat CEC Bank, cu 940 milioane lei, prevede proiectul legii bugetului de stat pe 2019, măsură anunțată încă de anul trecut drept posibilă de către consilierul economic al premierului Dăncilă, Darius Vâlcov, în contextul în care de anul acesta a fost introdusă așa-numita "taxă de lăcomie" pe activele bancare, indexată la nivelul indicelui ROBOR, măsură contestată intens de sistemul bancar și de BNR.
"În bugetul Ministerului Finanțelor Publice, la capitolul 54.01 „Alte servicii publice generale”, la titlul 72 „Active financiare” este cuprinsă și suma de 940.000 mii lei, reprezentând contribuția Statului Român la majorarea capitalului social al CEC BANK – S.A., care se va utiliza după parcurgerea procedurilor în domeniul ajutorului de stat", prevede documentul citat.
Asta ar însemna o majorare cu peste 68% a capitalului băncii de stat, de la nivelul actual, de 1,379 miliarde lei, la 2,319 miliarde lei.
CEC a încheiat 2017 cu un profit brut de 205,1 milioane de lei și un profit net de 171,5 mlioane de lei. Taxa pe active financiare ar avea un impact de 360 de milioane de lei, raportat la nivelul activelor din 2017. CEC nu publică rapoarte trimestriale, cum fac alte bănci mari.
Darius Vâlcov, consilierul economic al premierului, spunea în decembrie 2018 că noua taxă pe activele bancare nu va fi de natură să gonească băncile, care oricum fac bani frumoși în România, dar că, chiar și în acest caz, statul este dispus să capitalizeze „extrem de mult” Eximbank și CEC pentru a susține creditarea.
„Suntem deciși să majorăm capitalul social extrem de mult, atât la Eximbank, cât și la CEC, să facem achiziții de pe piață astfel încât să susținem acest motor important care se cheamă piața de capital și sistemul bancar. Suntem dispuși să intervenim și să ajutăm în piață creditarea care a fost lăsată de izbeliște, în special în ceea ce privește companiile”, declara Vâlcov.
Pe de altă parte, niciun leu nu a fost prevăzut în bugetul de stat pe anul acesta din recent introdusa taxă pe activele financiare ale băncilor, deși OUG care a introdus-o este în vigoare de la începutul anului și ar urma să genereze primele încasări după primul trimestru. Un astfel de efect neutru poate fi prevăzut de Finanțe doar dacă presupune că rata ROBOR nu va depăși 2% în medii trimestriale.
Că Finanțele speră într-o scădere semnificativă a dobânzilor, pe care nicio altă prognoză nu o mai anticipează, o arată și cifrele optimiste trecute în buget pentru cheltuielile cu dobânzile pe care statul le va plăti la propriile împrumuturi.
“Începând cu 1 ianuarie 2019, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, s-a instituit taxa pe activele financiare ale instituților de credit al cărei eventual impact nu a fost inclus în proiecția de venituri bugetare”, se arată în raportul asupra proiectului de budget publicat joi seara de Ministerul Finanțelor, în ultima zi a lunii ianuarie.
La nivelul actual al ROBOR, aplicând taxa pe active așa cum este reglementată în ordonanță, statul ar fi putut estima încasări de circa 4,5 miliarde de lei din sistemul bancar.
CEC Bank a manifestat și ea, alături de celelalte bănci, preocupări pentru reducerea cheltuielilor și a investițiilor după introducerea de către stat a noii taxe.
"Nu avem alte preocupări sau dezavantaje față de ce au toate băncile din sistemul bancar. Suntem preocupați să găsim soluții, acele mijloace prin care să reducem cheltuielile și investițiile. Noi avem o particularitate, având capital de stat, și trebuie să vedem cum va gestiona acționarul (Ministerul Finanțelor Publice – n.r.)", declara în decembrie anul trecut Radu Grațian Ghețea, președintele Consiliului de Administrație al CEC Bank.
“Avem informații că 25% din angajații sistemului bancar ar urma să fie disponibilizați dacă ordonanța care a introdus taxa pe active va rămâne în forma actuală. Am început deja negocieri pentru a ne asigura că se vor lua măsuri pentru ca oamenii afectați să poată trece mai ușor peste eventualele restructurări masive”, a declarat, pentru Profit.ro, Paraschiv Constantin, președintele Federației Sindicatelor din Asigurări și Bănci (FSAB). FSAB a avut deja discuții pe tema posibilelor restructurări cu șefii departamentelor de resurse umane din băncile membre ale patronatului bancar, precum și cu top managementul acestora.
În opinia liderului de sindicat, situația angajaților care ar urma să fie disponibilizați acum nu poate fi comparată cu cea a salariaților afectați de alte restructurări recente, cum au fost cele de la Bancpost după preluarea de către Banca Transilvania. “De la Bancpost, 1.000 de oameni au fost disponibilizați cu maxim 10 salarii compensatorii, în funcție de vechime, dar ei au știut cu un an înainte că va trebui să plece în contextul fuziunii și au avut timp să-și caute locuri de muncă la alte bănci. Acum ar fi o decizie intempestivă și generalizată la nivelul întregi piețe. Lucrurile stau mult mai rău. Disponibilizarea a 25% din cei circa 65.000 de angajați din sistem ar afecta 10-12.000 de oameni”, spune Constantin.
Federația sa sindicală a semnat la finele anului trecut primul contract colectiv de muncă din istoria sa cu Consiliul Patronatului Bancar din România (CPBR), înainte să se știe că Guvernul vrea să introduce o taxă pe activele băncilor. Contractul garantează angajaților disponibilizați un număr minim de salarii compensatorii în toate băncile membre CPBR, în funcție de vechime: 1 salariu de bază pentru angajați cu vechime între 1 și 5 ani, două salarii pentru cei cu 5-10 ani vechime, 3 salarii pentru cei cu 10-15 ani vechime și 4 salarii pentru cei cu vechime mai mare de 15 ani. Există și bănci care prevăd prin contractele interne un număr mai mare de salarii compensatorii, ce poate ajunge la 10 sau chiar 12 pentru angajați cu vechime mai mare de 15 ani, iar media pe sistem bancar este la 7-8 salarii compensatorii..
