2019 ar putea aduce o scădere semnificativă a numărului companiilor care fac afaceri în România. Pe fondul instabilității fiscale, a creșterii costurilor operaționale și a restrângerii și scumpirii finanțării, la care se adaugă accentuarea crizei din piața muncii, tot mai mulți oameni de afaceri vor pune pe ,,hold’’ investițiile sau chiar ar putea ieși din business, fenomen care a început încă din 2018, se susține într-o analiză a Sierra Quadrant, unul dintre principalii jucători din piața insolvenței.
Numărul firmelor și PFA-urilor nou-înființate în 2018 a scăzut față de anul precedent, pe ansamblu, cu peste 1.100, la 135.532, arată datele de la Oficiul Național al Registrului Comerțului. Relevant este faptul că numărul SRL-urilor nou-înființate a scăzut cu peste 4.000 anul trecut, la 94.244.
"Chiar dacă la prima vedere, pe ansamblu, numărul firmelor și al PFA-urilor active din punct de vedere juridic a crescut în 2018 cu 4,88% față de anul precedent, la 1.319.921, în 2018 s-au semnalat mai puține firme noi și mai multe firme dizolvate sau care și-au suspendat activitatea, semn că există zone în care problemele s-au accentuat’’, arată analiza.
Astfel, în 2018 și-au suspendat activitatea 18.038 firme, un plus de 10,12% față de anul anterior, din care 1.375 în decembrie, iar 34.358 de firme au fost dizolvate, cu 10,13% mai multe decât în 2017. În decembrie 2018 au fost dizolvate 2.243 firme.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În ceea ce privește insolvențele, numărul societăților comerciale și persoanelor fizice autorizate intrate în insolvență a scăzut cu 8,77%, în 2018, comparativ cu perioada similară din anul anterior, la 8.304 față de 9102.
Cele mai multe firme aflate într-o situație de risc au fost în domeniile cele mai active din economie, atât ca număr de companii, cât și ca valoare a cifrei de afaceri. Astfel, cel mai mare număr de insolvențe a fost în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, respectiv 2.606 (minus 7,69%), urmat de construcții (1277), industria prelucrătoare (974), hoteluri și restaurante (629) și transport și depozitare (564).
În ceea ce privește suspendările de activitate, cele mai multe cazuri au fost, anul trecut, în comerț (5.609), în creștere cu 17% față de anul precedent, domeniu urmat de alte activități de servicii (1.625), activitățile profesionale, științifice și tehnice (1.490), construcții (1362) și industria prelucrătoare (1.225).
În ceea ce privește dizolvările, cele mai multe s-au înregistrat în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor (10788), în creștere cu 12% față de anul precedent, sector urmat de construcții (3264), cu un avans de aproape 10% și de activitățile profesionale, științifice și tehnice, cu 3.075 de cazuri.
"Într-o economie în care creditul furnizor s-a extins îngrijorător de mult, firmele insuficient capitalizate cad pradă blocajului financiar, neîncasarea unor facturi într-un termen optim ducând la suspendarea activității. Dincolo de blocajul financiar, multe dintre firmele ajunse în criză nu au planuri de investiții bine conturate, cu strategii de risc, iar dacă le au, acestea nu țin cont de realitățile din economie’’, afirmă experții Sierra Quadrant.
Capitala, acolo unde activează și cele mai multe companii, s-a aflat în 2018 pe primul loc în topul celor mai riscante zone de business.
Astfel, cele mai multe firme și PFA-uri intrate în insolvență în anul precedent au fost înregistrate în București, respectiv 1.637. Interesant este că numărul insolvențelor a scăzut în Capitală cu 17,66% față aceeași perioadă din 2017.
Ierarhia continuă cu județele Bihor - cu 571 insolvențe (+10,87%), Timiș - cu 432 (+6,93%), Iași - cu 423 (-27,44%) și Constanța - cu 414 (+4,28%). Pe ansamblu, în luna decembrie au intrat în insolvență 588 de firme și PFA-uri.
Bucureștiul conduce și la firme cu activitatea suspendată. În Capitală s-au înregistrat 1897 dintre cele 18.038 de cazuri la nivel național. Urmează județele Bihor cu 1045 (+21%), Cluj cu 816 (+9,68%), Constanța cu 720 (+5,88%), Prahova cu 671 (+5,84%), Neamț cu 649 (+10,1%) și Iași cu 638 (+12,3%)
În ceea ce privește dizolvările, din totalul de 34.358 (+10,13% față de 2017), Capitala a adunat peste 6700 de cazuri (+12,4%), urmată fiind de județele Cluj, Timiș, Constanța, Ilfov, Dolj, Prahova și Argeș.
Potrivit analizei, 2019 se anunță un an plin de provocări pentru mediul de afaceri. Deprecierea monedei naționale din ianuarie și creșterea semnificativă a prețurilor din sectorul energiei sunt doar două dintre semnalele care vin să contureze această perspectivă.
"Instabilitatea fiscală, creșterea costurilor operaționale și posibila restrângere și scumpire a finanțării, la care se adaugă accentuarea crizei din piața muncii, se vor afla în prim-plan”, estimează Ovidiu Neacșu, asociat coordonator al Sierra Quadrant.
,,Pentru companii va fi o adevărată provocare să își creioneze un plan de business coerent. Probabil vom asista la o politică de expectativă în multe domenii, investițiile urmând să fie puse în stand-by. Consolidarea afacerilor, privită din prisma asigurării resurselor financiare, a lichidității, se va afla în prim-plan, în condițiile în care, în multe domenii, există deja semnale de încetinire’’, a mai declarat acesta.
În aceste condiții, asigurarea unor măsuri suplimentare de prevenire a riscului în afaceri trebuie să fie în prim-planul preocupărilor managerilor.
"Într-o economie în care peste 95% dintre companii nu au rezerve financiare, intrarea în insolvență sau în faliment a unui partener poate atrage după sine consecințe grave pe întreg lanțul economic. Asigurarea unor mecanisme de prevenție, dincolo de resursele financiare, precum o mai bună informare privind condițiile de business și parteneri, este esențială în actualul context’’, afirmă experții.
Pe de altă parte, specialiștii în insolvență de la Sierra Quadrant consideră că oamenii de afaceri trebuie să realizeze o mai bună estimare a dimensiunii afacerilor, multe companii intrând în insolvență pentru că și-au supraestimat veniturile, au avut așteptări mult prea optimiste legate de potențialul economic al industriei, al locației sau al partenerilor, furnizori și clienți.
"De la primele semne de criză, este esențial ca managerii să caute suport de specialitate. Încercarea de rezolvare a unor probleme financiare doar prin simpla tăiere de bugete și disponibilizări s-a dovedit o experiență cu multiple valențe negative’’, mai spun aceștia.
