Execuția bugetară pe anul trecut menționează în premieră un venit de 3,87 miliarde de lei apărut în decembrie la un capitol în care, până acum, Ministerul Finanțelor a înregistrat doar sume modice sau chiar „venituri” negative. Suma reprezintă 0,4% din produsul intern brut, în condițiile în care deficitul bugetar înregistrat anul trecut este de 2,88% din PIB, la marginea limitei de 3%.
Analiștii așteptau execuția bugetară pentru ultima lună a anului mai ales pentru a vedea cum va reuși statul să stea cu deficitul pe 2018 sub 3% din PIB, în condițiile în care deja în primele 11% dublase cifrele față de anii anteriori la 2,74% din PIB.
Luna decembrie a fost până acum, fără excepție, cea în care statul a cheltuit cel mai mult din an de-a lungul timpului. Practic, guvernele și-au păstrat o rezervă de bani din ținta de deficit asumată până la închiderea anului. În decembrie 2018 s-a întâmplat exact opusul, deficitul bugetar a fost de doar 0,14% din PIB (1,3 miliarde de lei).
Capitolul la care MFP înregistrează o sumă de 3,87 de miliarde de lei se numește „alte sume primite de la UE pentru programele operaționale finanțate în cadrul obiectivului convergență”. În tot anul, la această categorie n-au fost înregistrate sume de peste 10 milioane de lei, iar anul trecut era înregistrat chiar un „venit” negativ de circa 136 de milioane de lei – adică o scădere din venituri.
Acum, în execuția din decembrie, la acest capitol apare o trimitere la o notă de subsol care menționează că această sumă include restituiri făcute de unitățile administrativ-teritoriale care au devenit eligibile pentru fonduri europene.
„La capitolul Alte sume de la UE pentru programele opera ționale finanțate în cadrul obiectivului convergență din bugetul de stat sunt reflectate si sumele restituite de unitatile administrativ-teritoriale aferente programelor care au avut ca sursa de finanțare sume defalcate din TVA și au fost eligibile ca proiecte finanțate din fonduri UE conform O.U.G. nr.30/2018”, se arată în documentul privind execuția bugetară.
Ordonanța în cauză a fost adoptată în aprilie 2018 și a fost motivată ca necesară pentru creșterea absorbției fondurilor europene din Programul operațional regional pentru perioada 2014-2020, prin schimbarea sursei de finanțare de la bugetul de stat la cel din fonduri UE pentru unele proiecte începute și nefinalizate.
Ministerul Finanțelor menționează o creștere a intrărilor de fonduri europene cu circa 58% la 27,1 miliarde de lei a sumelor primite de la Uniunea Europeană, în care sunt incluse și cele 3,9 miliarde de lei de mai sus, pe lângă subvențiile pentru agricultori și altele.
ING Bank, care remarcă, de asemenea, dimensiunea ridicată a veniturilor excepționale, menționează că structura bugetului este una slabă și cu spațiu redus de a răspunde unor eventuale șocuri, în condițiile în care cheltuielile cu salariile și cele sociale, plus cele cu bunurile și serviciile reprezintă 72% din buget, o pondere ma ridicată decât cea de dinainte de criză.
Datele publicate de Guvern sunt cash și operative. Ele vor deveni definitive după publicare volumului produsului intern brut pe anul trecut. Deficitul bugetar este raportat la un PIB de aproape 950 de miliarde de lei, în creștere cu 91 de miliarde de lei peste nivelul din 2017.
Limita de 3% din PIB este calculată pe contabilitatea europeană, mai restrictivă decât cea pe baze cash.
