Certificatele de emisii de gaze cu efect de seră s-au scumpit masiv anul trecut pe piețele internaționale, de la 8,5 la 21 euro, ceea ce a făcut ca costurile Complexului Energetic Oltenia cu achiziția acestor certificate să ajungă la 42% din cifra de afaceri a companiei. Bugetul rectificat pe anul trecut al CE Oltenia prevede pierderi estimate de peste 975 milioane lei.
În România, proiectul de lege care interzice debranșările de la sistemele centralizate de încălzire și instalările de centrale de apartament în zone declarate de primării ca fiind zone unitare de încălzire nu a mai prins anul trecut votul final în Camera Deputaților înainte de vacanța parlamentară, însă se află în continuare pe ordinea de zi a Camerei.
Astăzi, chiar la această oră, la sediul ANRE are loc o ședință cu companiile energetice la care se discută proiectele de legislație secundară ale ANRE referitoare la asigurarea furnizării de energie electrică pentru clienții casnici ai furnizorilor de ultimă instanță, în condiții reglementate. Deși inițial se anunțase că presa va avea acces la discuții, în cele din urmă s-a decis ca acestea să se desfășoare cu ușile închise.
Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) afirmă că insinuările din ultimul discurs al liderului PSD Liviu Dragnea referitoare la creșteri nefondate de prețuri și la eludarea plății taxelor de către multinaționalele din România "contravin realității" și sunt "extrem de grave", iar Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) spune că eventuala introducere a unui impozit pe cifra de afaceri a companiilor energetice, sugerată de Dragnea, "ar avea efecte devastatoare" nu numai pentru sectorul energetic, ci și pentru întreaga economie românească.
Ajustările de tarife, prevăzute de proiecte de ordine ale Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), îi vor nemulțumi pe distribuitori, aceștia solicitând cu toții majorări, cuprinse între 2,49% și 14,46%, conform calculelor Profit.ro. Pentru niciunul dintre cei care ar urma să beneficieze de creștere de tarif nu se are în vedere o majorare la nivelul solicitat.
RADET a propus Primăriei "ajustarea urgentă a tarifelor finale (la consumator) astfel încât veniturile totale obținute din prestarea serviciului public de termoficare să acopere toate cheltuielile de producție, transport și distribuție a agentului termic", fără să se precizeze dacă este vorba de consumatorii noncasnici, adică de firme și instituții, sau/și de cei casnici.
Afirmația se bazează pe rezultatele unui sondaj recent realizat în mai multe țări europene, între care România. E.ON susține majorarea prețului certificatelor CO2 impuse de legislația UE poluatorilor industriali, după ce, în urmă cu 2 ani, a scăpat de activele de producție de energie convențională, încărcate cu povara reglementărilor și costurilor de mediu obligatorii la nivel european.
În plus, rectificarea bugetară prevede compensarea parțială a minusurilor mari de încasări din TVA și accize, de peste 3 miliarde lei, cu încasări suplimentare din dividende de la companii de stat, în special energetice, estimate la aproape 2 miliarde lei.
Majorarea cu 22% a prețului mediu al tranzacțiilor cu energie de pe piața concurențială a contractelor bilaterale de la OPCOM în primele 9 luni ale anului a dus la creșterea cu 28,3% a profitului net al Nuclearelectrica, la aproape 321 milioane lei, în pofida scăderii ușoare, cu 1,55%, a producției celor două reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă.
Legea venitului minim de incluzine modifică radical sistemul de subvenționare a căldurii pentru populație. Dacă în prezent subvenția se acordă pentru toată lumea, prin asociațiile de proprietari sau locatari, actul normativ citat prevede că ajutoarele pentru încălzire se vor acorda doar individual și numai celor care au nevoie, respectiv consumatorilor vulnerabili, definiți ca persoane cu venituri sub un anumit prag și care nu își pot asigura din bugetul propriu acoperirea integrală a cheltuielilor legate de încălzirea locuinței.
ANRE plătește printre cele mai mari salarii dintre toate instituțiile de stat. Astfel, președintele Autorității, Dumitru Chiriță, a încasat din salariu anul trecut, în primele circa 2 luni de mandat (care a început în ultima parte a lunii octombrie 2017), suma totală de 115.833 lei, respectiv cam 51.000 lei pe lună (în jur de 11.000 euro). Peste jumătate din bugetul pe 2018 al ANRE, de 150,8 milioane lei, reprezintă cheltuieli de personal.
Acest mecanism de plată în avans a gazelor necesare alimentării termocentralelor care produc energie termică pentru sistemele centralizate municipale de termoficare, accesibil tuturor primăriilor din țară, a fost pus în practică și în ultimele 2 ierni, fiind introdus ca posibilitate legală de către Guvern printr-o OUG adoptată în toamna lui 2016. Scopul a fost acela ca CET-urile, multe dintre ele afectate de mari probleme financiare, să nu mai acumuleze datorii masive către furnizorii de gaze. Atât ELCEN, cât și RADET, se află în insolvență.
Arielle Malard de Rothschild, membră a familiei de bancheri Rotschild, una dintre cele mai influente familii în mediul financiar global, care controlează grupul Rotschild implicat în afaceri din sectorul bancar și imobiliar inclusiv în România, a demisionat din postul de membru al Consiliului de Administrație la Electrica.
Iarna trecută, consumul foarte mare de gaze, determinat de temperaturile scăzute, precum și reducerea amplă a livrărilor Gazprom au făcut ca indicatorul de siguranță al sistemului național de transport al gazelor să scadă mai multe zile sub limita de funcționare la parametri normali. Iarna aceasta, un singur producător de energie mai poate interveni pentru a compensa un eventual deficit de alimentare.
Guvernul acordă primăriilor împrumuturi în valoare totală de până la 450 milioane lei din banii din privatizări înregistrați în contul curent general al Trezoreriei Statului, pentru finanțarea unor cheltuieli curente de asigurare a furnizării energiei termice în sezonul rece, în condițiile în care resursele din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Executivului sunt insuficiente în acest scop.
Guvernul va acorda primăriilor împrumuturi în valoare totală de până la 450 milioane lei din banii din privatizări înregistrați în contul curent general al Trezoreriei Statului, pentru finanțarea unor cheltuieli curente de asigurare a furnizării energiei termice în sezonul rece, în condițiile în care resursele din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Executivului sunt insuficiente în acest scop.
Guvernul vrea să modifice legislația subvenționării cogenerării de înaltă eficiență, după ce multe CET-uri care alimentează sistemele centralizate municipale de încălzire a populației au început să se confrunte cu probleme financiare din cauza majorărilor ample de prețuri la gazele naturale pe care le folosesc ca materie primă și la certificatele de emisii de gaze cu efect de seră pe care sunt obligate să le achiziționeze. Efectul - pregătit chiar pentru acest an. Contribuția pentru cogenerare reprezintă 2,2% din valoarea unei facturi de energie electrică achitată de un consumator final. Profit.ro a anunțat anterior că Guvernul analizează posibilitatea introducerii unui nou sistem, diferit, de subvenționare a cogenerării.
Planul de reorganizare a ELCEN, cel mai mare producător de energie termică al Capitalei, vital pentru soarta întregului sistem de încălzire centralizată din București, a fost votat astăzi de către creditori, conform surselor Profit.ro, compania scăpând astfel, la acest moment, de spectrul falimentului.
Adunarea creditorilor ELCEN în care va fi supusă la vot aprobarea Planul de reorganizare a celui mai mare producător de energie termică al Capitalei, vital pentru soarta întregului sistem de încălzire centralizată din București, este astăzi. O eventuală oprire a furnizării agentului termic, mai ales în sezonul rece, ar pune în pericol integritatea fizică a 1,2 milioane de locuitori și funcționarea instituțiilor de stat. UPDATE: planul de reorganizare a fost votat de creditori.
Primăriile și asociațiile de dezvoltare comunitară care dețin sisteme centralizate de încălzire (SACET) vor fi obligate să scumpească gigacaloria în cazul în care furnizorii de gaze naturale și energie electrică ai acestor sisteme majorează prețurile de furnizare, prevede noua lege a termiei, adoptată recent de Parlament și aflată în prezent în procedură de reexaminare.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a decis să reducă cu peste 26% rata reglementată a rentabilității (RRR) companiilor de distribuție a energiei electrice, care reprezintă, practic, o marjă de profit garantată pentru activitatea de distribuție a operatorilor de profil, utilizată la calculul tarifelor de distribuție a energiei aprobate de ANRE și suportate de consumatori pe facturi.
Prețul mediu al energiei electrice pentru orele de de vârf de consum tranzacționată pe piața spot, pentru ziua următoare (PZU), de la bursa de specialitate OPCOM, a urcat din weekend și până în prezent cu peste 36%, la 451 lei/MWh (97,25 euro/MWh), deficitul de electricitate făcând România cea mai scumpă piață din regiune. Față de aceeași perioadă a anului trecut, scumpirea este de 28%, de la 75,96 euro/MWh.
ANRE are în vedere "instituirea, pentru furnizorii de energie electrică, a obligației de a publica, în aplicația de pe pagina de internet a ANRE, cel puțin o ofertă de furnizare a energiei electrice pentru fiecare categorie de clienți finali, respectiv clienți casnici și clienți noncasnici, și de a menține actuale ofertele de furnizare a energiei electrice".
După cum a relatat Profit.ro, cei mai mari creditori ai producătorului de energie termică Electrocentrale București (ELCEN), principalul furnizor de agent termic al RADET București, au discutat recent posibilitatea ca ELCEN să întrerupă furnizarea de energie termică către RADET ca urmare a faptului că Regia, controlată de municipalitatea Capitalei, a acumulat restanțe la plata facturilor datorate ELCEN în valoare totală de peste 124 milioane lei în perioada aprilie-iulie 2018.
Din cauza crizei, care a dus la explozia prețurilor pe piața angro de energie, în primul trimestru din 2017, Electrica SA a șocat investitorii de la BVB, afișând pierderi de peste 51 milioane lei. Ulterior, la jumătatea anului trecut, compania a revenit pe profit, însă cu un plus de doar 8 milioane lei.